Efectul Arsenie Boca asupra unui lăcaş de cult: cum a transformat duhovnicul mănăstirea Prislop în „perla Ţării Haţegului“

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Arsenie Boca în vremea în care slujea la Prislop.
Arsenie Boca în vremea în care slujea la Prislop.

Cei zece ani care au schimbat cu totul faţa Mănăstirii Prislop au fost cei pe care călugărul Arsenie Boca, hăituit de autorităţile statului, i-a petrecut în Ţara Haţegului. Fostul duhovnic a schimbat cu totul aspectul aşezământului monahal, într-una dintre cele mai negre perioade din viaţa sa.

Numărul pelerinilor care ajungeau în anii 1950 la mănăstirea Prislop, pentru a-l vedea pe Arsenie Boca în carne şi oase, a fost incomparabil mai mic cu cel al oamenilor care vin să se roage la mormântul lui, dar anii de glorie ai aşezării au fost cei în care călugărul hăituit de Securitate a fost detaşat în Ţara Haţegului. În vremea petrecută la Prislop, Arsenie Boca a transformat cu totul starea mănăstirii părăsite de greco-catolici după instaurarea regimului comunist.

Călugărul a fost trimis la Mănăstirea Prislop în toamna 1948, de mitropolitul Nicolae Bălan, la scurt timp după ce biserica din Ţara Haţegului, care fusese a greco-catolicilor, a rămas în părăsire după plecarea superiorului Teodor Bonteanu. Misiunea lui Arsenie Boca, eliberat cu câteva luni în urmă din arest, a fost, potrivit unor note informative din Arhivele CNSAS, de a pune pe picioare aşezământul şi a de a-i atrage pe greco-catolicii din zonă la ortodoxie. La venirea sa la Prislop, ieromonahul a găsit aşezarea într-o situaţie dezastruoasă. „Mănăstirea era într-o stare jalnică, părăsită de ultimii trei vieţuitori uniţi - cu pereţii tuturor clădirilor plini de igrasie şi ameninţaţi cu dărâmarea, cu porţiuni mari din terenul aflat în preajma clădirilor duse de torentele pârâului Silvuţ, cu acoperişurile clădirilor mâncate de rugină, cu o gospodărie anexă foarte săracă şi neîngrijită”, afirma arhimandritul Teofil Părăianu.

Cum i-a impulsionat pe credincioşi
Imediat după sosirea sa, au început lucrările de refacere a mănăstirii, iar localnicii impulsionaţi de activitatea din aşezare au început să participe în număr din ce în ce mai mare la slujbe.

„La nivelul anului 1948, în condiţiile revenirii majorităţii preoţilor şi credincioşilor uniţi la Biserica Ortodoxă, într-o mănăstire fostă greco-catolică până la acea dată, vreme de aproape 200 de ani şi aproape depopulată de călugări, venirea părintelui Arsenie Boca a însemnat o revigorare a monahismului în zonă, nu doar a Mănăstirii Prislop. O dată cu venirea sa acea efervescenţă religioasă, care era semnalată până atunci la Mănăstirea Sâmbăta de Sus, unde acesta a slujit, s-a mutat în Ţara Haţegului. O parte din mulţimea de oameni care mergea la Sâmbăta, cunoscându-l anterior, l-a urmat la Prislop. Aici el a venit împreună cu alţi doi ieromonahi cunoscuţi: Leonida Plămădeală şi părintele Dometie Manolache, călugări care reprezentau modele pentru monahismul ardelean”, a relatat preotul şi istoricul Florin Dobrei.

prislop

Monumentul – bijuterie din Ţara Haţegului
Timp de zece ani, până la închiderea mănăstirii din 1959, Arsenie Boca a transformat cu totul aspectul aşezământului. A făcut-o într-o perioadă în care se confrunta cu mari probleme din pricina anchetelor la care era supus şi a perioadelor petrecute în închisorile regimului comunist, între anii 1951 – 1952 şi 1955 – 1956. Între timp, Securitatea şi-a activat mai mulţi informatori în preajma aşezământului, pentru a-l supraveghea pe călugărul devenit incomod, care atrăgea mulţimi impresionante la slujbe.

Din 1950, mănăstirea a devenit aşezământ de maici, iar Arsenie Boca a rămas doar duhovnic. În această calitate, Arsenie Boca a înfiinţat o şcoala monahală şi o cooperativă mănăstirească, iar maicile creau ţesături cu motive străvechi din zonele Sibiu, Făgăraş şi Hunedoara, covoare olteneşti şi artistice pentru export, tricotaje şi croitorie. A creat şi un cor al maicilor, care potrivit documentelor din dosarul de securitate păstrat în Arhivele CNSAS, „le-a impus o viaţă strictă şi lipsită de cea mai mică proprietate particulară, exact cum se spune că au trăit primii creştini“.

În 1952, Arsenie Boca a zidit clopotniţă de pe stâncăria unui deal, inspirată din cele ale bisericilor ridicate pe stânci de la Muntele Athos. La poalele dealului a amenajat un lac, în care se reflectă atât biserica cât şi clopotniţa. A amenajat şi un parc dendrologic cu brazi argintii, tui, arţari, pini decorativi şi magnolii dar şi un „saivan dacic”. Apoi a dotat mănăstirea cu mobilier nou, i-a fixat o emblemă cu monograma Mântuitorului, iarîn jurul ei a construit aleile cu lespezi de piatră.


În anul 1955 a început restaurarea bisericii de către Direcţia Monumentelor Istorice din Bucureşti, arhitectul Ştefan Balş fiind realizatorul proiectului, supravegheat de Arsenie Boca. Călugărul a decis înlăturarea tencuielii bisericii, pentru a-i da aspectul din secolele trecute. Acoperişul a fost înlocuit, iar biserica a fost pardosită cu marmură. Schiţa iconostasului şi icoanele acestuia au fost realizate tot de Arsenie Boca. Mănăstirea a fost electrificată, iar două case pentru călugăriţe au fost construite pe dealurile din vecinătatea bisericii. În 1959, mănăstirea a fost însă închisă şi transformată în azil de bătrâni, iar călugărul care a ctitorit-o a fost alungat. Arsenie Boca a fost nevoit să părăsească mănăstirea Prislop, alături de maica Zamfira, stareţa aşezământului monahal. Călugărului i s-a interzis să mai poarte veştmântul monahal, pentru tot restul vieţii şi să se se mai întoarcă la Prislop. „Amprenta lăsată de părinte se vede însă peste tot la Mănăstirea Prislop, la decenii de când el nu mai e prezent în viaţă, la Prislop”, spune preotul Florin Dobrei.

image
prislop

Cine a fost Arsenie Boca
Arsenie Boca (n. 29 septembrie 1910, Vaţa de Sus, Hunedoara - d. 28 noiembrie 1989, Mănăstirea Sinaia, Prahova) e considerat una dintre marile personalităţi ale ortodoxiei româneşti. A fost părinte ieromonah, teolog şi pictor de biserici, stareţ la Mănăstirea Brâncoveanu din Sâmbăta de Sus şi apoi la Mănăstirea Prislop. Odată cu instaurarea regimului comunist în anul 1945, Arsenie Boca a intrat în atenţia Securităţii ca opozant al regimului. Până la sfârşitul anilor 1950, stareţul a trecut prin calvarul anchetelor şi al arestărilor. A fost închis la Securitatea din Braşov, apoi dus la Canal. A ajuns în închisoarile Jilava, Timişoara şi Oradea. După eliberarea din temniţele comuniste, Arsenie Boca nu şi-a mai putut relua activitatea de preot. Totuşi,

Securitatea l-a urmărit aproape până în ultimele săptămâni dinaintea morţii sale, în 1989. Mănăstirea Prislop, unde Arsenie Boca a slujit în anii 1950 şi unde a fost înmormântat, a devenit unul dintre cele mai aglomerate locuri de pelerinaj din România. Oamenii vin şi se roagă la mormântul acestuia, mulţi cu credinţa că pelerinajul le va aduce bunăstare sau vindecarea unor afecţiuni.


Vă recomandăm şi:

Fotografii unice de la înmormântarea părintelui Arsenie Boca au fost publicate în premieră după 25 de ani

Două fotografii rare care înfăţişează înmormântarea părintelui Arsenie Boca la Mănăstirea Prislop (Hunedoara) au fost publicate în premieră, la 25 de ani de moartea duhovnicului.

Zece învăţături ale părintelui Arsenie Boca despre ispită: "Avem sămânţa ei în noi din cauza poftei trupeşti în care am fost zămisliţi"

Au trecut mai bine de 25 de ani de la moartea părintelui Arsenie Boca, iar între timp duhovnicul a devenit un adevărat fenomen al ortodoxiei. Pelerinaje impresionante au loc în fiecare sfârşit de săptămână la mănăstirea Prislop, unde se află locul său de veci, iar învăţăturile sale au ajuns la fel cunoscute ca personalitatea sa. Unele dintre ele au menirea să îi ajute pe oameni să nu cadă pradă ispitelor.

Zece profeţii ale părintelui Arsenie Boca: moartea Ceauşeştilor, vărsarea de sânge de la Revoluţie, cutremure şi năpaste

Arsenie Boca, duhovnicul intrat în rândul marilor personalităţi ale ortodoxiei româneşti, ar fi prevestit că preşedintele comunist Nicolae Ceauşescu va muri în ziua de Crăciun a anului 1989. Profeţiile părintelui sunt susţinute de foştii săi apropiaţi şi de cei care l-au cunoscut, iar li se adaugă alte prorociri despre sfârşitul comunismului, războaie şi viitorul României.

Părintele Arsenie Boca şi cele zece mari învăţături despre taina rugăciunii. Care era cea mai cunoscută rugăciune pe care o rostea dimineaţa Sfântul Ardealului

Părintele Arsenie Boca a lăsat posterităţii o moştenire spirituală impresionantă, iar vorbele sale despre credinţă, rugăciune şi milostenie sunt preţuite de milioane de români, dovadă fiind mulţimile de pelerini care vin să să se roage la mormântul său de la Mănăstirea Prislop. Cea mai cunoscută rugăciune a părintelui este cea pe care acesta obişnuia să o rostească dimineaţa.

Hunedoara



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite