Dosarul retrocedării Retezatului, judecat la Haţeg. Procesul pentru cele aproape 10.000 de hectare datează de zece ani
0
Din 2009, Academia Română a chemat în judecată presupuşii moştenitori ai circa 10.000 de hectare de păşuni şi păduri din Masivul Retezat, împroprietăriţi cu suprafeţele uriaşe în 2006, după un demers care a durat câteva luni.
Procesul început în 2009 la Judecătoria Haţeg, după ce Academia Română a reclamat retrocedarea nelegală a circa 10.000 de hectare de teren din Masivul Retezat unor presupuşi moştenitori ai familiei nobiliare Kendeffy, a suferit o nouă amânare. Instanţa a decis reluarea sa în 3 aprilie, pentru finalizarea şi decontarea unei expertize topografice solicitate în cauză.
Procesul a început după ce în 2006, Comisia judeţeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor de pe lângă Prefectura Hunedoara a aprobat, în doar câteva luni de la depunerea cererilor, ca austriecele Maria Kendeffy şi fiica sa Pongracz Elisabeth (fostă Kendeffy) să intre în posesia imenselor suprafeţe de păşuni şi păduri din Retezat. Au fost considerate urmaşe ale lui Kendeffy Gabor, Kendeffy Suzana (născută Banffy), Kendeffy Ludovic şi Kendeffy Nikolaus, care ar fi deţinut până în anii 1920 proprietăţile.
Cele două au formulat în 24 noiembrie 2005 cereri de reconstituire a dreptului de proprietate, după antecesorii lor, Kendeffy Gabor, Kendeffy Suzana (născută Banffy), Kendeffy Ludovic şi Kendeffy Nikolaus, iar în 6 decembrie 2006, Comisia Judeţeană pentru Stabilirea Drepturilor de Proprietate Asupra Terenurilor, constituită în baza unui ordin al Prefectului, a emis titlurile de proprietate pe numele celor două solicitante, cu domiciliile în Viena, după ce a stabilit că familia Kendeffy a deţinut terenuri agricole şi forestiere în Sarmizegetusa (9 hectare teren arabil, fânaţ, curţi), Râu de Mori (6.148 hectare pădure, 118 hectare teren agricol, 13 hectare fânaţ, 2241 hectare stâncărie, 1.288 hectare neproductiv), Petrila (796 hectare pădure, 104 hectare păşune) şi Pui (310 hectare pădure şi 8,74 hectare păşune). Suprafaţa totală propusă pentru validare a fost de 7.254,28 hectare de pădure, 1.193, 49 hectare păşune, 3.530 hectare teren neproductiv şi 12,18 hectare de fânaţ.
În 2013, Curtea de Conturi a României a publicat „Sinteza Raportului de audit privind Situaţia patrimonială a fondului forestier din România, în perioada 1990 - 2012”, în care a arătat că reconstituirea dreptului de proprietate după solicitarea celor două moştenitoare ale familiei Kendeffy a fost nelegală, „deoarece cetăţenii străini nu pot solicita reconstituirea dreptului de proprietate şi, mai mult decât atât, pentru jumătate din domeniu se plătiseră despăgubiri”.
Vă recomandăm să citiţi şi:
Se încarcă comentariile...
