Comorile de aur ale dacilor traficate pe filiera sârbă: Judecătoria Deva decide soarta braconierilor din Sarmizegetusa

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Judecătoria Deva a amânat pentru luni sentinţa într-un dosar al traficanţilor de comori dacice, înregistrat pe rolul instanţei încă din anul 2008, în care au fost cercetate zece persoane, printre care şi un sârb, Ilic Ljubisa, cu toate acuzate de traficarea unor comori valoroase din aur, sustrase din Sarmizegetusa Regia.

Un dosar voluminos al traficanţilor de comori dacice ar putea fi soluţionat luni, la Judecătoria Deva. În dosarul finalizat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia din anul 2008, au fost trimişi în faţa instanţei Ilic Ljubisa (cetăţean sârb), Radu Horia Camil, Daniel Jurcă, Călin Corhan, Ioan Bodea, Ilie Luncan, Viorica Luncan, Daniel Moc, Ovidiu Olah şi Remus Popa, fiind inculpaţi pentru că în urma acţiunilor ilegale de braconaj întreprinse în siturile arheologice din Munţii Orăştiei, în perioada 1998 – 2007, ar fi produs statului român o pagubă de aproximativ trei milioane de euro. Bunurile sustrase, printre care mai multe brăţări dacice din aur masiv, au ajuns în Occident, fiind vândute pe piaţa neagră a antichităţilor. Cursul procesului a fost întrerupt în 2011, când dosarul a fost retrimis la Parchet, apoi judecata celor zece a fost reluată în 2012. Au fost necesare audieri prin comisie rogatorie internaţională, iar acest fapt a dus la alte întârzieri. Vineri, instanţa decis că „având nevoie de timp pentru deliberare, amână pronunţarea în cauză la data de 27 iulie 2015”, a informat Judecătoria Deva.

Comori furate din Sarmizegetusa Regia
Grupul condus de un interlop sârb, Ilic Ljubisa, şi de clujeanul Radu Horia Camil, a fost cercetat pentru braconaj arheologic, în dosarul voluminos în care Ministerul Culturii şi Cultelor a cerut iniţial daune de 6,6 milioane de euro. În perioada 1998 – 2007, obiectele descoperite de echipele de braconieri în urma unor detecţii ilegale în siturile protejate din zona cetăţilor dacice ale Munţilor Orăştiei au ajuns pe piaţa neagră internaţională de antichităţilor.
Potrivit anchetatorilor, la o singură acţiune a braconierilor, în vara anului 1999, în zona Dealului Grădiştii, (situl “Sub Munchea Cetăţii”, aflat la 40 de metri de incinta sacră a cetăţii Sarmisegetuza Regia), aceştia au descoperit un tezaur valoros, alcătuit din două brăţări dacice din aur masiv, 200 monede Lysimach din aur şi 500 tetradrahme din argint, comori care au ajuns în colecţiile private ale unor cetăţeni străini şi doar o mică parte din ele a mai fost recuperată. Metoda ingenioasă prin care o parte dintre piese au fost scoase din ţară, prin vama Nădlac, era transportarea lor în rezervorul unor maşini.  

image

Îmbogăţiţi peste noapte din traficul de antichităţi, „aurarii” au fost daţi de gol de lipsa de modestie, susţineau anchetatorii. “Chiar dacă Ilic Ljubisa (n.r.: cel care ar fi achiziţionat o parte din tezaurele sustrase, cu sume de ordinul sutelor de mii de mărci germane) le-a spus să nu afişeze un stil de viaţă opulent, după ce au primit banii pe obiectele sustrase din siturile arheologice, aceştia nu l-au ascultat. Şi-au achiziţionat maşini, terenuri, imobile şi au înfiinţat firme” , se arată într-un document judiciar.
 

Un at dosar aşteaptă soluţionarea
Dosarul celor zece este legat de o altă anchetă penală, în care au fost inculpaţi hunedorenii Alexandru Todorescu (fost ofiţer de informaţii), Alexandru Gogan (fost poliţist), Eugen Dudaş, Stănilă Crişan şi Marian Crişan. Cei cinci au fost anchetaţi pentru asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni, efectuare neautorizată de detecţii şi săpături în siturile arheologice, furt calificat de bunuri culturale, nerespectarea regimului de ocrotire a unor bunuri şi abuz în serviciu contra intereselor publice. Iniţial, dosarul a fost conexat primului dosar judecat de instanţa din Deva, însă în 2011, magistraţii au hotărât refacerea cercetării în cazul celor cinci inculpaţi de către Direcţia Naţională Anticorupţie. Motivul a fost că unul dintre inculpaţi era poliţist. În perioada 1998 – 2007, susţineau procurorii, inculpaţii au desfăşurat, sistematic, detecţii şi săpături neautorizate în situl arheologic Sarmizegetusa Regia, în urma cărora au sustras şi valorificat ilegal trei tezaure arheologice, pe piaţa neagră a antichităţilor. Primul tezaur, în valoare de peste un milion şi jumătate de euro, descoperit în locul „Sub muchea Cetăţii”, a fost alcătuit dintr-o brăţară dacică din aur, 1.000 de monede Lysimach, din aur, şi 2.000 de denari romani, din argint, precum şi trei ştanţe monetare. Al doilea tezaur, în valoare de peste două milioane de euro, a cuprins şase brăţări spiralice din aur. A fost găsit, câteva zile mai târziu, în locul numit Căprăreaţa, la rădăcina unui fag, pe care ulterior braconierii l-au însemnat cu literele „EVRIKA”. Comorile au avut aceeaşi soartă, fiind scoase din ţară şi vândute pe sute de mii de mărci germane. Al treilea tezaur, sustras din situl arheologic Dealul Muncelului, era format din aproape 7.000 de denari romani, din argint, şi a fost evaluat la peste 700.000 de euro.

Zeci de kilograme de aur traficate pe piaţa neagră
În perioada 2007-2015, procurorii Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia au coordonat 16 operaţiuni de recuperare a bunurilor culturale reprezentând tezaure arheologice de patrimoniu care au părăsit ilegal teritoriul României. Bunurile au fost repatriate prin aplicarea convenţiilor internaţionale, din următoarele state: Franţa, Elveţia, Germania, Irlanda, Marea Britanie, Spania şi Statele Unite ale Americii. Ca urmare a acestor acţiuni, Patrimoniul Cultural Naţional a fost reîntregit cu următoarele bunuri culturale, recuperate de peste hotare sau din ţară: 1.024 monede Koson din aur (cca 8,54 Kg), 38 monede din aur de tip Lysimachos emise în secolele II-I a.C., la Tomis şi Kallatis, 262 monede Koson din argint, 13 brăţări dacice regale de aur (cca. 12,633 kg), două scuturi de paradă regale dacice din fier, decorate cu reprezentări de animale, podoabe de aur şi argint (fibule, inele, colane, lanţuri centură, pandantive) precum şi circa. 12.000 monede de argint şi bronz.

Zeci de vânători de comori anchetaţi
În perioada 1998 – 2014, informează PCA Alba, grupări cuprinzând 34 inculpaţi, braconieri ai siturilor arheologice, au comis infracţiuni la regimul de protecţie a Patrimoniului Cultural Naţional, constând în sustragerea, exportul ilegal, valorificarea şi spălarea pe piaţa neagră a antichităţilor a mai multe tezaure monetare (stateri Koson, Lysimach şi denari romani), brăţări spiralice din aur şi alte artefacte sustrase din siturile arheologice Sarmizegetusa Regia şi Piatra Roşie, monumente UNESCO. Aceste bunuri au fost pierdute pentru Patrimoniul Cultural Naţional, cauzându-se un prejudiciu de peste 2.500.000 euro. Până în prezent au fost pronunţate hotărâri definitive de condamnare pentru 12 inculpaţi. Procurorii PCA Alba susţin că sunt urmărite în continuare, prin INTERPOL, mai multe tezaure sustrase din siturile fostelor cetăţi dacice: un tezaur de monede Lysimach, din aur (30 de kilograme), din care s-au recuperat 36 piese; mai multe tezaure de monede Koson din aur (25 de kilograme), din care s-au recuperat 1035 piese; un tezaur de monede Koson din argint, din care s-au recuperat 231 monede; 5 scuturi regale din fier, 11 brăţări spiralice din aur, tezaure de denari romani (imitaţii dacice) etc.


Vă recomandăm şi:

Descoperirile uimitoare din cetatea dacilor Sarmizegetusa Regia: comori de aur, obiecte stranii şi mii de kosoni

O legendă veche din Munţii Orăştiei spune că în noaptea de Sânziene flăcările bat pe comori, iar oamenii pot vedea, deasupra locurilor unde acestea au fost ascunse, scântei ridicându-se spre cer. Mirajul aurului i-a îndemnat pe oameni, de secole, să scotocească ascunzişurile munţilor unde s-au aşezat strămoşii noştri. O serie de descoperiri din Sarmizegetusa Regia a scos la iveală bogăţia vechilor locuitori ai acestui ţinut.

Kosoni din aur proveniţi din tezaurele de comori sustrase din Sarmizegetusa Regia au fost repatriaţi din Belgia

Trei kosoni din aur au fost recuperaţi din Belgia de autorităţile statului român. Monedele dacice fac parte dintr-un tezaur furat de braconieri din Sarmizegetusa Regia.

Ce făceau dacii cu banii şi de ce nu îi foloseau niciodată pentru comerţ? Secretele monedelor Koson din aur, descoperite în Sarmizegetusa Regia

Cele mai importante tezaure monetare descoperite în România provin din antichitate. Kosonii din aur au fost găsiţi doar pe teritoriul vechii Dacii, în schimb cele mai multe dintre piesele monetare scoase la iveală în urma săpăturilor arheologice sunt monede de import. Dacii nu erau interesaţi de folosirea banilor în comerţ, potrivit istoricilor.

Hunedoara



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite