Clopotele au răsunat pentru Iancu de Hunedoara. Eroul medieval al românilor şi al maghiarilor a fost omagiat

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Au trecut 561 de ani de la moartea lui Iancu de Hunedoara, iar hunedorenii l-au comemorat, pentru prima dată în oraşul în care marele voievod îşi are originea.

Clopotele catedralei din Parcul Tineretului au bătut, vineri, la orele amiezii, în onoarea lui Iancu de Hunedoara, voievodul de la moartea căruia s-au împlinit 561 de ani.

La statuia sa ridicată în Centrul Civic al Hunedoarei au fost depuse coroane de flori şi au fost trase salve de archebuze de către cavalerii Castelului Corvinilor. A fost pentru prima dată când eroul medieval a fost omagiat în Hunedoara, loc natal al acestuia, potrivit unor istorici.

Iancu (Ioan) de Hunedoara a fost una dintre marile personalităţi din istoria românilor, dar şi a maghiarilor. S-a născut într-o familie înnobilată de împăratul Sigismund de Luxemburg cu domeniul întins care cuprindea Castelul Corvinilor şi peste 40 de sate din ţinutul Hunedoarei.

Din anul 1430, potrivit istoricilor, Iancu de Hunedoara  a intrat în slujba directă a lui Sigismund de Luxembourg, împărat al Sfântului Imperiu Roman şi rege al Ungariei şi Croaţiei, iar după 1437, la încoronarea regelui Albert, Iancu de Hunedoara şi fratele său Ioan cel Tânăr au fost numiţi bani ai Severinului. A fost unul dintre cei mai bogaţi oameni ai vremii sale, însă istoria a reţinut faptele sale de arme. Iancu de Hunedoara, devenit mare comandant al Ungariei, a murit în 11 august 1456, în tabăra de la Zemun, lângă Belgrad, la doar trei săptămâni după marea victorie a armatelor creştine împotriva otomanilor care au asediat Belgradul, conduşi de Mahomed al doilea, cuceritorul Constantinopolului.

Iancu de Hunedoara, omagiat de hunedoreni

Unii istorici susţin că în bătălia de la Belgrad şi în timpul retragerii oştilor lui Mahomed al doilea au murit aproape 50.000 de otomani, în timp ce pierderile suferite de armata lui Iancu de Hunedoara au fost mult mai reduse. Moartea voievodului din Transilvania, susţin unii istorici, a fost cauzată de epuizarea fizică şi de epidemia de ciumă care cuprinsese tabăra militară, pustiită de armatele sale după retragerea turcilor. Castelul Corvinilor din îi poartă blazonul, corbul cu aripile uşor desfăcute şi cu un inel în plisc, dar şi amintirile grandorii sale.

image

Repere din viaţa voievodului

Muzeografii de la Castelul Corvinilor au prezentat biografia lui Iancu de Hunedoara:
Data exactă a naşterii lui Iancu de Hunedoara nu este cunoscută, numele său fiind amintit pentru prima dată în actul de donaţie emis de Sigismund de Luxemburg pe 18 octombrie 1409, ca fiu al unui cavaler de curte, pe nume Voicu.

Educaţie scolastică prea multă nu a avut, dar în schimb a excelat în domeniul armelor care însemnau pentru el, spun cronicile, „ceea ce e apa pentru peşti”. Educaţia şi cariera militară le-a început în preajma şi în serviciul despotului sârb Ştefan Lazarevici, a condotierului italian Filippo Scolari şi le-a desăvârşit, după 1430, în serviciul regelui Sigismund de Luxemburg şi al ducelui de Milano, Filippo Visconti, de acum nu ca simplu ostaş, ci conducând un detaşament de 6-12 călăreţi.

Anii 1436-1438 îl găsesc în Cehia, unde împreună cu fratele său, Ioan cel Tânăr, luptă pentru recunoaşterea lui Sigismund de Luxemburg şi ca rege al Cehiei.

castelul corvinilor

Anul 1438-1439 marchează începutul carierei politice, fiind numit de către noul rege al Ugariei, Albert I de Habsburg, în funcţia de ban al Severinului, pe care mai târziu a completat-o cu cea de voievod al Transilvaniei, comite al Timişului, comite al Secuilor, guvernator al Ungariei, comite al Solnocului, comite perpetuu al Bistriţei, căpitan al ţinuturilor de la răsărit de Tisa şi căpitan general al Ungariei.

Cariera militară strălucită, marcată de înfrângeri dar şi de victorii răsunătoare, a început cu luptele de la Sântimbru, Sibiu şi pe râul Ialomiţa 1442, a continuat cu „Campania cea lungă” 1443-1444, Varna 1444, Câmpia Mierlei 1448 şi a culminat cu victoria de la Belgrad din iulie 1456, unde armata creştină, condusă de Ioan de Hunedoara şi călugărul Ioan de Capistrano, l-a învins pe temutul Mohamed al II-lea, cuceritorul Constantinopolului (1453) şi a oprit înaintarea Imperiului Otoman spre centrul Europei.

castelul corvinilor

Din păcate, aceasta a fost şi ultima victorie a marelui om politic şi conducător militar Ioan de Hunedoara. Ceea ce nu au putut face turcii şi duşmanii politici a făcut molima ciumei, care l-a răpus, pe 11 august 1456, în tabăra militară de la Zemun.

Este înmormântat în catedrala catolică de la Alba Iulia, piatra sa de mormânt fiind păstrată până astăzi în acest lăcaş. (Biografie scrisă de Sorin Tincu, directorul Muzeul de Arheologie, Istorie şi Etnografie Hunedoara).


Vă recomandăm să citiţi şi:

Misterul morţii lui Iancu de Hunedoara, de la care au trecut 561 de ani. Care au fost ultimele cuvinte ale marelui erou

Iancu de Hunedoara, unul dintre marii eroi din trecutul românilor, a murit în 11 august 1456, la scurt timp după ce oştile conduse de acesta au reuşit să distrugă şi să alunge de la porţile Belgradului marea armată a lui Mohamed al II-lea, cuceritorul Constantinopolului.

Controversele originii lui Iancu de Hunedoara. Marele mister al dispariţiei primului castel al Corvinilor

Originea lui Iancu de Hunedoara, tatăl viitorului rege Matei Corvin, românul care a condus Regatul Ungariei şi pe care întreaga Europă l-a cunoscut şi slăvit, este încă învăluită în mister. Nu îi neagă nimeni originea valahă, dar sunt multe controverse în ceea ce priveşte zona de obârşie a familiei sale.

Ioan de Hunedoara înfruntătorul de păgâni şi Matia Corvin, regele cu mândria neînfrânată. Cum îi descria Nicolae Iorga pe cei doi eroi

Nicolae Iorga a lăsat posterităţii unele dintre cele mai memorabile descrieri ale lui Ioan de Hunedoara şi ale lui Matia Corvin. Istoricul i-a prezentat pe voievodul Ioan de Hunedoara şi pe fiul său ajuns pe tronul Ungariei într-o carte publicată în 1906, cu titlul „Neamul Românesc şi Ţara Ungurească”, în care a relatat despre Hunedoara şi eroii ei.

Ioan de Hunedoara, „atletul lui Hristos“, voievodul care a pus pe fugă un sultan. Povestea marii bătălii de la Belgrad, în care armata creştină a ieşit învingătoare

Povestea impresionantă a bătăliei de la Belgrad, în care armatele creştine conduse de Ioan de Hunedoara au rezistat eroic în faţa invadatorilor otomani ai Belgradului, l-au transformat pe voievodul transilvănean într-un erou al Creştinătăţii. Ioan de Hunedoara a fost una dintre cele mai importante personalităţi din istoria României, Ungariei şi a Balcanilor.

Secretele lui Iancu de Hunedoara, în marile bătălii împotriva turcilor: cum a fost ajutat de mercenari, de popor şi de călugărul Ioan de Capistrano

Ioan de Hunedoara a rămas în istorie ca unul dintre marii voievozi ai Transilvaniei şi un apărător al creştinătăţii în faţa expansiunii puternicului Imperiu Otoman din secolul al XV-lea. Ioan (Iancu) de Hunedoara şi-a petrecut cea mai mare parte a vieţii în campaniile militare, iar iscusinţa sa i-a adus renumele de „atlet al lui Hristos”. Voievodul a avut însă aliaţi de bază în numeroasele bătăţii purtate.

Originea misterioasă a lui Iancu de Hunedoara, disputa eternă între istoricii români şi maghiari. De unde provine voievodul legendar al Transilvaniei

Istoricii nu au căzut de acord asupra originii lui Iancu de Hunedoara, una dintre cele mai importante personalităţi din trecutul românilor şi maghiarilor. Voievodului din Transilvania i-au fost atribuite origini română, maghiară, tătară, iar legendele l-au prezentat ca fiu al împăratului medieval Sigismund de Luxemburg.

Adevărurile ascunse despre Huniazi: comploturile şi iubirile secrete din cea mai puternică familie medievală

Huniazii au dominat vreme de aproape un secol istoria popoarelor care au locuit în ţinuturile estice ale Europei. Iancu de Hunedoara şi Matia Corvin au devenit personaje legendare, dar mărturii neobişnuite s-au păstrat şi despre ceilalţi membrii ai puternicei familii din Transilvania.

Hunedoara



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite