Blestemul frumoasei Beatrice, ultima prinţesă a Corvinilor şi cea mai bogată femeie din Transilvania medievală: şi-a văzut soţul ucis şi copiii otrăviţi
0Beatrice de Frangepan a fost considerată una dintre cele mai frumoase şi bogate prinţese din Regatul Ungar. În ciuda frumuseţii cu care a fost binecuvântată, viaţa moştenitoarei Castelului Corvinilor a fost o înşiruire de drame care au culminat cu moartea soţului ei şi a celor doi copii, ultimii urmaşi ai familei Corvinilor.
Beatrice de Frangepan, ultima moştenitoare din familia Corvinilor, s-a născut în anul 1480. A fost fiica prinţului croat Bernardin Frankopan şi a soţiei sale, Luisa Marzano de Aragon. Beatrice avea opt fraţi şi surori, printre care se număra şi Kristu, devenit ban al Croaţiei şi comandant în armata Regatului Ungar. Potrivit istoricilor, domniţa a fost crescută pe moşiile din Modrus, Croaţia, ale familiei Frankopan, dar a călătorit ocazional pentru a vizita rudele la curtea regală din Buda şi în zona Italiei de astăzi. Frumuseţea ei a atras atenţia multor tineri, printre care Ioan Corvin, fiul din flori al regelui Matia Corvin. În primăvara anului 1496, cei doi s-au căsătorit. Au primit, ca zestre de nuntă de la tatăl lui Beatrice, cetatea Bihac.
Cuplul de tineri a locuit câţiva ani în Bihac, dar apoi s-a mutat în castelul din Krapina, un loc mai puţin expus pericolului reprezentat de invaziile armatelor otomane.
Între timp, Ioan Corvin, fiul ilegitim al lui regelui Matia al Ungariei, a devenit rege al Bosniei, ban al Croaţiei şi Slavoniei şi stăpân al unor domenii întinse din Transilvania.
Copiii i-au murit în împrejurări suspecte
Beatrice şi Ioan Corvin au avut doi copii, pe Cristopher Corvin (1499 – 1505) şi pe Elisabeta Corvin (1496 - 1508). Căsătoria fericită, susţin cronicarii, s-a încheiat peste opt ani, la 12 octombrie 1504, când Ioan Corvin a murit la Krapina, locul unde se retrăsese după o bătălie cu oştile otomane care atacau teritoriile croate.
După moartea soţului ei, a moştenit Castelul Huniazilor şi dreptul de a administra moşiile copiilor ei. Cu toate acestea, ambii au murit tineri (probabil otrăviţi), la scurt timp după tatăl lor. Cristopher Corvin a murit un an mai târziu, iar sora sa mai mare a decedat în 1508. După perioada de doliu purtată pentru pierderea ultimului copil, regele Vladislav al II-lea al Ungariei a căsătorit-o pe tânără cu nepotul său, George de Brandenburg-Ansbach (1484 – 1543). Nunta a avut loc la 21 ianuarie 1509, în Gyula. Regele Vladislav a transferat apoi toate proprietăţile deţinute de Corvin lui George de Brandenburg. În afară de Castelul Huniazilor, averea prinţesei a inclus, printre altele, cetatea din Lipova şi 252 de sate din Transilvania. Predate soţului ei, o mare parte dintre lucrările deţinute în celebra bibliotecă fondată de Matia Corvin, Corviniana, au ajuns în Wolfenbüttel.
Al doilea soţ s-a îmbogăţit datorită ei
Căsătoria dintre cei doi a durat doar un an. Nefericita prinţesă a murit în 27 martie 1510, lăsând toate posesiunile ei, inclusiv Castelul Corvinilor, celui de-al doilea soţ al ei, George de Brandenburg, cel care avea astfel să devină unul dintre cei mai bogaţi latifundiari din Regatul Ungariei. După moartea prinţesei, la numai un an după căsătorie, George a vândut cea mai mare parte a proprietăţilor şi a cumpărat mai multe ducate în Silezia. Castelul Corvinilor a fost pierdut de către George de Brandenburg, fiind ocupat de regele Ioan Szapolyai, care îl donează familiei Török, informează muzeografii.
O dată cu moartea Beatricei de Frangepan, a dispărut de pe scena istorică una dintre cele mai puternice, bogate şi influente familii din Evul Mediu, cea a Corvinilor.
Vă recomandăm şi:
Cea mai veche biserică din municipiul Hunedoara poartă hramul Sfântului Nicolae, iar potrivit istoricilor datează din vremea regelui Matia Corvin, fiul lui Ioan de Hunedoara. Biserica ridicată în apropierea Castelului Corvinilor stârneşte controverse privind vechimea ei, dar şi datorită unor legende vechi.
Contestată de istorici, legenda Corvinilor, ilustrată în trecut pe frescele din veranda Aripei Matei a castelului din Hunedoara, se numără printre cele mai cunoscute povestiri despre originea voievodului Ioan de Hunedoara. Povestea spune că Ioan (Iancu) ar fi fost, de fapt, copilul din flori al regelui Ungariei, Sigismund de Luxemburg, îndrăgostit de o româncă din zona Hunedoarei.
Cea mai înfricoşătoare poveste adevărată din istoria Castelului Corvinilor este cea a decapitării domniţei Ana (Barbara) Torok, de către soţul ei, nobilul Ioan Torok, cel care a stăpânit Castelul Corvinilor în secolul XVI. Domniţa a sfârşit torturată şi ucisă cu un piron, pentru că îşi înşelase soţul.
Se încarcă comentariile...
