Birocraţia distruge cele mai valoroase monumente din Hunedoara: cetăţi dacice, palate, castele medievale VIDEO
0
O mulţime de monumente istorice valoroase din Hunedoara nu au mai putut fi reabilitate pe fonduri europene, din cauza încurcăturilor birocratice.
Autorităţile îşi pun speranţe că vor putea accesa fonduri consistente pentru restaurarea celor mai importante monumente istorice din judeţul Hunedoara, odată cu deschidrea noilor axe de finanţare europeană, însă au de rezolvat o mulţime de probleme birocratice înainte de a putea iniţia proiectele.
Secretele Castelului Kendeffy. Orgiile cu minore l-au dus la închisoare pe ultimul moştenitor
Tenebrele castelului Nopcsa. Locul plin de secrete întunecoase trece prin mari transformări VIDEO
Cele mai multe blocaje sunt legate de proprietatea asupra monumentelor de patrimoniu şi a terenurilor pe care se află construcţiile.
O mulţime de clădiri istorice au rămas „ale nimănui”, în timp ce altele se află pe terenuri cu mai mulţi proprietari, dintre care unii nici nu au fost identificaţi. Alte monumente valoroase sunt disputate în instanţă de mai mulţi ani, pentru a se stabili proprietarul, iar în lipsa unei soluţii definitive, nu au putut fi propuse pentru restaurare şi, mai grav, au fost lăsate să se ruineze.
În acest timp, conform estimărilor autorităţilor judeţene, prin noile axe de finanţare va putea fi alocată pentru judeţul Hunedoara suma de circa 50 de milioane de euro, pentru proiecte legate de monumentele istorice.
Printre condiţiile vitale accesării fondurilor europene este cea ca administraţiile locale şi judeţene să fie proprietari sau administratori ai monumenelor, deci să poată realiza studiile de fezabilitate.
„Documentaţia de Avizare a Lucrărilor de Intervenţie (DALI) şi Studiul de fezabilitate (SF) nu pot fi făcute decât dacă eşti proprietar sau administrator. Altfel nu pot fi cheltuiţi bani publici pe ceva ce nu este al tău”, explică Alin Ţambă, vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Hunedoara, instituţie în grija căreia au intrat cetăţile dacice din munţii Orăştiei şi care administrează, prin muzeul din Deva, Ulpia Traiana Sarmizegetusa.
Judeţul Hunedoara este împânzit de aşezări istorice valoroase, care nu au putut fi reabilitate din cauza încurcăturilor birocratice. Printre ele se numără Furnalul de la Govăjdia, Forul din Ulpia Traiana Sarmizegetusa, cetăţile dacice din munţii Orăştiei – cu excepţia Sarmizegetusei Regia (cu un statut clar) şi mai multe castele medievale.
Restaurarea Furnalului de la Govâjdia, blocată de peste un deceniu
De peste un deceniu, autorităţile au promis restaurarea şi consolidarea Furnalului de la Govâjdia, un monument istoric unic în România şi unul dintre cele mai vechi furnale care au funcţionat în flux continuu şi mai pot fi văzute în Europa. În 2011, chiar şi fostul ministru al Turismului şi Dezvoltării Regionale, Elena Udrea, anunţa începerea lucrărilor de reabilitare a monumentului, cu ajutorul unei finanţări guvernamentale de 1,6 milioane de lei la acea vreme.
Furnalul de la Govăjdia. Foto: Daniel Guţă. ADEVĂRUL
Proiectul nu a mai fost realizat, deoarece comuna Ghelari, pe teritoriul căreia se află vechiul furnal, a pierdut finanţarea de la Ministerul Turismului. Nu a putut depune proiectul, pentru că monumentul nu era intabulat. Mai mult, furnalul a fost revendicat şi de comuna învecinată Lelese, iar un proces între cele două administraţii locale a început în 2011 pentru stabilirea proprietăţii asupra construcţiilor.
Emerson Toma, primarul comunei Ghelari, susţine însă că situaţia juridică a furnalului a fost clarificată între timp, că fost realizat un studiu de fezabilitate pentru furnal, în vederea restaurării, iar documentele vor fi transmise Companiei Naţioale de Investiţii, care va finanţa lucrările. Hunedorenii vor mai avea de aşteptat până când monumentul istoric va intra în şantier.
Situri UNESCO blocate în birocraţie
În urmă cu un an, alături de Sarmizegetusa Regia, alte patru cetăţi dacice din Munţii Orăştiei (Costeşti, Blidaru, Piatra Roşie şi Băniţa) au intrat în grija Consiliului Judeţean Hunedoara. Siturile se află de peste două decenii în patrimoniul UNESCO însă nu au putut fi derulate proiecte ample de reabilitare a acestora.
Procedurile de preluare în administrare de către CJ Hunedoara a siturilor Costeşti-Blidaru, Costeşti-Cetăţuie, Piatra Roşie şi Băniţa au început în 2020, dar sunt de durată, fiind necesare exproprieri ale unor terenuri pe care se află aşezările şi care nu au fost în proprietatea statului român.
Până în prezent au fost identificaţi majoritatea proprietarilor şi administratorilor terenurilor din zona celor patru cetăţi dacice şi au fost evidenţiate parcelele, susţine Alin Ţambă, vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Hunedoara.
Cetatea dacică Blidaru. Foto: Daniel Guţă. ADEVĂRUL
Abia după ce procedura de identificare a proprietarilor va fi finalizată, după ce se vor face exproprierile necesare, iar instituţia va deveni proprietar cu acte în regulă al cetăţilor dacice şi terenurilor lor, va putea fi realizată documentaţie pentru obţinerea unor finanţări europene pentru restaurarea lor.
O situaţie aparte o are aşezarea dacică Feţele Albe, din vecinătatea Sarmizegetusei Regia, rămasă „a nimănui”, în mijlocul pădurii.
O bucată de teren a oprit refacerea Forului din Ulpia Traiana Sarmizegetusa
Probleme asemănătoare sunt şi la Ulpia Traiana Sarmizegetusa, situl arheologic al primului oraş înfiinţat de împăratul Traian pe teritoriul Daciei, după războaiele de cucerire de la începutul secolului al doilea.
În urmă cu cinci ani, Consiliul Judeţean Hunedoara a solicitat fonduri europene pentru reabilitarea Forului şi Amfiteatrului antic.
O investiţie de cinci milioane de euro urma să redea strălucirea pieţei unde în Antichitate se găseau cele mai importante clădiri administrative, plate şi temple, şi a Amfiteatrului care putea găzdui peste 5.000 de spectatori. Refacerea Forului antic întins pe un un hectar în centrul Sarmizegetusei romane a fost scoasă din proiectul iniţial, din două motive: proiectul ar fi depăşit ca valoare cinci milioane de euro, iar situaţia juridică a terenurilor din situl arheologic nu a fost clarificată.
„O parte din terenul pe care se află Forul roman figurează ca fiind în proprietate privată. Nefiind inclus integral în domeniul public al judeţului Hunedoara, obiectivul nu putea fi parte din acest proiect”, a informat Consiliul Judeţean Hunedoara. Autorităţile judeţene susţin că proprietarul unei bucăţi de teren din vechea piaţă publică a Sarmizegetusei este dispus să cedeze terenul, astfel încât restaurarea Forului să poată fi realizată în următorii ani.
Doar investiţia în restaurarea Amfiteatrul este în derulare.
Cetatea Colţ a rămas a nimănui
Cetatea Colţ a fost clădită în secolul al XIII-lea, pe o stâncă neprimitoare, care veghează asupra unui defileu de la poalele Retezatului. A rămas una dintre cele mai autentice cetăţi medievale, nefiind inclusă în ultimele decenii în proiecte de restaurare.
Cetatea Colţ Foto Daniel Guţă
Autorităţile din comuna Râu de Mori şi-au dorit reabilitarea monumentului istoric, dar s-au lovit de birocraţie. Flavius Dilertea, primarul din Râu de Mori, susţine că pădurea şi terenul din împrejurimile castelului medieval aparţin comunei, dar situaţia juridică a monumentului istoric de categoria A nu a fost clarificată până în prezent. Practic, nu se ştie al cui este monumentul.
„Am făcut adrese la Ministerul Culturii şi la Ministerul Finanţelor, pentru a ne comunica situaţia Cetăţii Colţ. Dorim să preluăm monumentul, pentru a putea accesa fonduri pentru reabilitarea lui”, a precizat Flavius Dilertea.
Castelul din Ţara Haţegului, ruinat
Castelul Nalaţi – Fay de la marginea oraşului Haţeg a fost construit la mijlocul secolului al XIX-lea, de familia Nalaczy. Avea două etaje şi era înconjurat de grădini şi de un parc dendrologic.
Castelul Nalaţi Fay. Sursa ADEVĂRUL
Castelul şi moşia familiei Fay au fost naţionalizate în 1948 şi date în folosinţă pentru o perioadă de 50 de ani Liceului de Industrii Agricole din Timişoara. După terminarea acestei perioade, nimeni nu a mai folosit clădirea. În 1999, autorităţile au emis un certificat de vacanţă succesorală în favoarea statului român, nefiind moştenitori care să o revendice.
Au apărut însă şi o serie de presupuşi urmaşi ai familiei Fay, care de aproape două decenii sunt în proces cu statul român, pentru dreptul de proprietate asupra monumentului. Între timp, castelul a fost lăsat să se ruineze. Localnicii au luat din el tot ce au putut valorifica - piese de mobilier, instalaţii electrice, tocărie, elemente metalice şi duşumele. Ultimile ierni i-au precipitat distrugerea: cea mai mare parte din acoperişul castelului Nalaţi s-a prăbuşit, la fel şi suprafeţe mari din tavanele încăperilor sale. Restaurarea monumentului este, în prezent, imposibilă.
Mai puteţi citi şi:
Asaltul asupra Sarmizegetusei Regia. Ce au adus 20 de ani de anchete în dosarele aurului dacic furat
Enigmele templelor din Sarmizegetusa Regia. Altare de rugăciune şi sacrificii sau hambare uriaşe?
Se încarcă comentariile...
