Arsenie Boca şi Casa Regală a României. Cum a marcat-o duhovnicul definitiv pe principesa Ileana, fiica regelui Ferdinand

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Principesa Ileana (stânga), mitropolitul Nicolae Bălan şi călugărul Arsenie Boca (dreapta). SURSA foto: Ziarul Lumina.
Principesa Ileana (stânga), mitropolitul Nicolae Bălan şi călugărul Arsenie Boca (dreapta). SURSA foto: Ziarul Lumina.

Părintele Arsenie Boca ar fi avut legături foarte strânse cu principesa Ileana, fiica regelui Ferdinand. I-a fost duhovnic în anul 1947, înainte de plecarea ei în exil. Alte mărturii îl prezintă ca fiind foarte apreciat de familia regală a României, în anii 1940, iar un episod relatat chiar de Arsenie Boca arată modul în care ar fi ajutat-o pe Maria Antonescu, mama mareşalului Antonescu, să treacă mai uşor peste pierderea fiului său.

O mărturie despre întâlnirea principesei Ileana cu părintele Arsenie Boca a fost relatată în volumul de memorii al principesei Ileana, fiica regelui Ferdinand, editat sub titlul „Trăiesc din nou”, şi publicat de Editura Humanitas, în 2010.

“Am citit adesea Rugăciunea lui Iisus în cărţi de rugăciuni şi am auzit-o în biserică, dar ochii mi s-au deschis pentru întâia dată acum câţiva ani, în România. Acolo, în micuţa mănăstire Sâmbăta, ascunsă în inima codrului întunecat, în bisericuţa albă ce se oglindea în lacul montan ca de cleştar, am întâlnit un călugăr ce practica «rugăciunea inimii». Pace şi linişte profundă domneau în Sâmbăta acelor timpuri; era un loc al tihnei şi al tăriei; mă rog Domnului să fi rămas aşa. De când am fost ultima oară la Sâmbăta, paşii m-au purtat departe, dar, în tot acest timp, Rugăciunea lui Iisus a stat tainic în inima mea, asemeni unui dar preţios”, scria principesa, în cartea “Trăiesc din nou” (Ed. Humanitas, 2010).

Duhovnicul principesei Ileana

Principesa Ileana de Habsbourg a fost fiică a regelui Ferdinand şi a reginei Maria. A locuit la Bran, în anii 1940, în care călugărul Arsenie Boca se afla la mănstirea Sâmbăta de Sus, iar în vara anului 1947 a vizitat mănăstirea la care slujea ieromonahul. „Vreau să precizez că domniţa Ileana a fost de mai multe ori la mănăstirea Sîmbăta de Sus, cum la fel am fost şi eu de mai multe ori la ea la castelul Bran, unde stăteam o săptămână, două săptămâni şi chiar mai puţin de o săptămână”, afirma călugărul, într-o declaraţie dată în 1955, în timpul unui interogatoriu.

Potrivit unor istorici, Arsenie Boca a devenit în 1947 invitatul de onoare la castelul din Bran. A predicat, aproape zilnic timp de mai multe săptămâni în bisericuţa de lemn din preajma castelului, unde se adunau localnicii.

„La Bran ţineam predici cu caracter religios în faţa domniţei Ileana şi a unor doamne care compuneau anturajul său… La predicile ţinute de mine mai veneau surorile din spital, medici şi farmacişti… Alte preocupări pe care le aveam la castelul Bran, în afară de predici, tălmăceam anumite părţi din Scriptură şi răspundeam la diferite întrebări care mi se puneau în legătură cu credinţa. Am făcut o slujbă împreună cu preotul din Bran, Lascu, la aşezarea pietrei fundamentale a capelei din curtea spitalului de la Bran“, scria duhovnicul, în declaraţia din cursul anchetării sale, din 1955, păstrată în Arhivele CNSAS.

Relaţia de prietenie dintre călugăr şi principesă, dar şi numărul mare de pelerini care ajungeau la mănăstire sau asistau la slujbele ţinute de acesta, erau privite ca o ameninţare de noul regim comunist, autorităţile temându-se de revolte. Legăturile strânse cu principesa au făcut obiectul anchetării sale, susţin unii istorici.

Regina Elena şi Arsenie Boca

Potrivit documentelor, în declaraţia dată anchetatorilor săi, în 1955, Arsenie Boca afirma că, la castelul Bran, a cunoscut-o şi pe regina Elena a României, mama regelului Mihai. A purtat discuţii cu ea, care s-au rezumat la starea sănătăţii ei. În schimb, relaţia de prietenie cu principesa Ileana a fost mai strânsă. „Când ea a plecat din România, mi-a lăsat o scrisoare în care îmi scria că îmi mulţumeşte, întruct am fost o lumină în viaţa ei. Această scrisoare mi-a fost adusă de Maria Ciolac. Scrisoarea poate fi găsită la mănăstirea Sâmbăta de Sus, împreună cu mai multe cărţi care sunt ascunse sub streaşina casei de oaspeţi a mitropolitului, la locul indicat de mine în schiţa pe care am făcut-o”, declara Arsenie Boca, în timpul interogatoriului din 1955.

O declaraţie dată la Securitate de informatorul „Florică”, în 1965, fost apropiat al duhovnicului, descria modul în care familia regală se raporta la părintele Arsenie Boca.

„La Sâmbăta de Sus a avut o activitate religoasă deosebită, ţinând predici la credincioşii care cercetau mănăstirea în număr destul de mare. Datorită acestui fapt s-a creat în jurul lui Arsenie Boca un curent deosebit spunându-se că el face minuni, că este înainte văzător în fapte. Faima lui era cunoscută în toată ţara şi ajunsese să fie apreciat chiar şi la fostul palat regal, de mama fostului rege Mihai. El a fost de mai multe ori la fostul palat dimpreună cu fosta stareţă Veronica Gurău de la T. Vladimirescu. Din cauza atmosferei exagerate care se făcuse în jurul persoanei lui Arsenie Boca, el a fost mutat de la Sâmbăta la mănăstirea Prislop, ca preot şi duhovnic la mănăstirea de călugăriţe”, se arată în nota păstrată în Arhivele CNSAS, publicată în lucrarea „Părintele Arsenie Boca în atenţia poliţiei politice din România” de George Enache şi Adrian Nicolae Petcu.

Potrivit istoricilor, relaţia de prietenie dintre Arsenei Boca şi principesa Ileana s-a oprit la începutul lui 1948, an în care alteţa a fost nevoită să părăsească România. Ileana a ajuns în Statele Unite ale Americii, unde în 1967 a fondat un aşezământ religios şi a devenit călugăriţă, fiind cunoscută apoi sub numele de maica Alexandra.

Mama mareşalului şi Arsenie Boca

În afara relaţiei strânse a duhovnicului cu unii dintre membrii familiei regale, în declaraţia sa din 1955 este amintit episodul întâlnirii cu Maria Antonescu, mama mareşalului Ion Antonescu. Potrivit declaraţiei din interogatoriu, Arsenie Boca a însoţit-o pe principesa Ileana de mai multe ori la Bucureşti, în cursul anului 1947, şi a stat în locuinţa acesteia din Băneasa. Iar una din vizitele celor doi a avut loc la casa Mariei Antonescu, pe care Arsenie Boca o descria ca fiind, atunci, bătrână, bolnavă şi foarte afectată de moartea fiului său, ce fusese executat în 1 iunie 1946.

"În discuţiile care s-au creat acolo, ştiu că Maria se plângea că o duce greu, că este părăsită de toţi cunoscuţii ei şi nu are cu ce se întreţine, iar mama lui Ion Antonescu spunea că nu se poate împăca în conştiinţa ei: «Cum Dumnezeu a dat posibilitatea acestora să-i omoare fiul?» I-am recomandat să nu se răzvrătească împotriva lui Dumnezeu, pentru că El ştie ce face şi i-am indicat ca duhovnic pe preotul Gala Galaction, despre care nu ştiu dacă a fost sau nu", relata duhovnicul.

Potrivit unor istorici, Maria Antonescu ar fi încercat să se sinucidă, tăindu-şi venele, din pricina suferinţei pricinuite de condamnarea fiului său, de aceea duhovnicul i-a recomandat „să nu se răzvrătească împotriva lui Dumnezeu”.

În memoriile principesei Ileana, numele lui Arsenie Boca nu a fost menţionat, o explicaţie fiind aceea că ea ar fi vrut să îl protejeze.


Vă recomandăm şi:

Secretul lui Arsenie Boca: femeia care a stat 40 de ani lângă el. Cutremurătoarea poveste a Zamfirei, tânăra pe care duhovnicul nu a lăsat-o să se omoare

Ucenica lui Arsenie Boca, maica Zamfira îşi are locul de veci la Mănăstirea Prislop, alături de mormântul părintelui. I-a fost alături timp de peste 40 de ani, din primele zile în care a ajuns la mănăstire şi până la moartea duhovnicului. Povestea ei de viaţă este cutremurătoare. Potrivit unor mărturii, a fost salvată de la moarte de părintele Arsenie Boca şi, la rândul ei, a fost ucenica şi “îngerul păzitor” al acestuia.

Fotografii unice de la înmormântarea părintelui Arsenie Boca au fost publicate în premieră după 25 de ani

Două fotografii rare care înfăţişează înmormântarea părintelui Arsenie Boca la Mănăstirea Prislop (Hunedoara) au fost publicate în premieră, la 25 de ani de moartea duhovnicului.

Zece învăţături ale părintelui Arsenie Boca despre ispită: "Avem sămânţa ei în noi din cauza poftei trupeşti în care am fost zămisliţi"

Au trecut mai bine de 25 de ani de la moartea părintelui Arsenie Boca, iar între timp duhovnicul a devenit un adevărat fenomen al ortodoxiei. Pelerinaje impresionante au loc în fiecare sfârşit de săptămână la mănăstirea Prislop, unde se află locul său de veci, iar învăţăturile sale au ajuns la fel cunoscute ca personalitatea sa. Unele dintre ele au menirea să îi ajute pe oameni să nu cadă pradă ispitelor.

Zece profeţii ale părintelui Arsenie Boca: moartea Ceauşeştilor, vărsarea de sânge de la Revoluţie, cutremure şi năpaste

Arsenie Boca, duhovnicul intrat în rândul marilor personalităţi ale ortodoxiei româneşti, ar fi prevestit că preşedintele comunist Nicolae Ceauşescu va muri în ziua de Crăciun a anului 1989. Profeţiile părintelui sunt susţinute de foştii săi apropiaţi şi de cei care l-au cunoscut, iar li se adaugă alte prorociri despre sfârşitul comunismului, războaie şi viitorul României.

Părintele Arsenie Boca şi cele zece mari învăţături despre taina rugăciunii. Care era cea mai cunoscută rugăciune pe care o rostea dimineaţa Sfântul Ardealului

Părintele Arsenie Boca a lăsat posterităţii o moştenire spirituală impresionantă, iar vorbele sale despre credinţă, rugăciune şi milostenie sunt preţuite de milioane de români, dovadă fiind mulţimile de pelerini care vin să să se roage la mormântul său de la Mănăstirea Prislop. Cea mai cunoscută rugăciune a părintelui este cea pe care acesta obişnuia să o rostească dimineaţa.

Hunedoara



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite