A urmat acest drum, astfel că, după ce a absolvit Facultatea de Litere de la Sibiu şi a lucrat o perioadă de timp în mediul privat, Anca Marcu a ajuns la catedră unde predă limba franceză de mai bine de trei ani. „Îmi plac copiii şi tocmai de aceea mi-am dorit să predau. Franceza este o limbă grea comparativ cu engleza, spre exemplu, dar există tot mai mulţi copii care optează pentru a învăţa această limbă”, a spus profesoara.

O problemă nouă
În urmă cu puţin timp Anca Marcu s-a întors de la Paris unde, împreună cu dascăli din mai multe ţări europene, a învăţat cum să lucrezi cu o clasă în care elevii au diferite naţionalităţi. „Experienţa a fost unică şi pot spune că am fost pusă în faţa unor situaţii la care nu m-am gândit. Acest curs pune pe tapet o problemă cu care am început să ne lovim deja. Europa unită a făcut ca şi în clase din Deva să avem elevi proveniţi din alte ţări. Nu mai vorbesc de elevii care provin din rândul minorităţilor naţionale”, a explicat Anca Marcu.

În timpul petrecut la Paris, hunedoreanca a avut ocazia să asiste şi la cursuri de literatură universală, limba franceză şi matematică desfăşurate la şcoala elementară din Charenton. A surprins-o cum elevii francezi de clasele I-IV reuşeau să comunice cu elevii algerieni sau marocani. Niciunul dintre ei nu făcea vreo diferenţă. „Elevii sunt învăţaţi să-şi expună propria cultură în faţa colegilor. Spre exemplu, citesc în faţa clasei poezii care ţin de tradiţia lor. Atâta doar că poeziile sunt citite în limba franceză. În acest fel se formează o legătură interculturală specială în care fiecare elev învaţă să-l accepte pe celălalt, indiferent de culoare pielii sau de naţionalitatea sa”, a adăugat profesoara.

Atuul viitorului
Anca Marcu a mai explicat că un atu în predarea orelor de curs îl reprezintă interactivitatea profesor-elev. „Originalitatea şi implicarea elevilor în predarea lecţiei le trezeşte interesul. Dincolo de a scrie titlul lecţiei pe tablă şi de a preda după manual, trebuie făcut şi altceva. Spre exemplu, uneori îmi încep orele de curs punând în scenă o mică piesă de teatru în care actorii de moment sunt elevii. Astfel, ei se văd puşi într-o situaţie în care trebuie să se exprime în limba franceză. O altă practică este de a ne uita împreună la programe tv în limba franceză”, a încheiat profesoara.


Întrebări şi răspunsuri

Va deveni limba franceză neinteresantă pentru elevi, asemnei limbii ruse?
Nu. E adevărat că nu va trezi acelaşi interes ca şi limba engleză, dar există deja un număr tot mai mare de elevi interesaţi de burse de studiu sau de locuri de muncă în ţări precum Belgia sau Franţa.

Există diferenţe între elevii francezi şi cei români?
Nu foarte mari, dar există. Unele dintre ele sunt legate în principal de educaţia primită de acasă. Cred că părinţii acestora se implică mai mult în educaţia lor. La noi, problemele sociale fac ca părinţii să nu aibă timp sufiecxient pentru copiii lor.


Ce-i place
Anca Marcu a spus că îi place limba franceză, în special armonia acestei limbi. De asemenea, profesoara a ţinut să adauge că lucrează cu plăcere cu copii.

Ce nu-i place
„Nu-mi plac oamenii care nu respectă regulile. Este vorba mai ales de oamenii care nu se ţin de cuvânt şi de cei nepunctuali”, a spus profesoara Anca Marcu.

PROFIL
Născută: 18.12.1976
Studii: Facultatea de Litere Sibiu
Experienţă profesională: Profesoară de limba franceză
Familie: Căsătorită