„Laboratorul” de nave - Şantierul Naval, ultimul bastion al industriei giurgiuvene

În ultimii doi ani au „lansat la apă” 20 de nave. Sunt deosebit de apreciaţi în Occident, acolo de unde vin peste 90% dintre comenzi. Chiar dacă în ultima vreme criza financiară a început să afecteze şi industria constructoare de nave, reprezentanţii Şantierului Naval spun că nu s-au resemnat.

O hală imensă care se întinde pe aproape trei hectare şi oameni care măsoară, taie şi sudează. Din planurile şi din mâinile lor se nasc ambarcaţiuni de zeci de metri lungime şi mii de tone greutate. În acest veritabil laborator, se poate lucra simultan la patru nave. Se execută orice tip de navă care poate fi lansată la apă cu ajutorul syncroliftului: nave-tanc pentru transport de produse chimice şi petroliere, nave de transport ciment, containere sau împingătoare precum şi nave maritime. De asemenea, la SNG au loc lucrări de reparaţii a navelor, montaj de echipamente şi lucruri care ţin de mecanică şi tâmplărie.

Cerere „occidentală”

Experienţa acumulată de-a lungul timpului, seriozitatea şi promovarea au transformat Şantierul Naval din Giurgiu într-un partener ideal pentru firmele europene din domeniul naval. Printre „clienţii” celor de la Shipyard se numără firme şi armatori din Germania, Franţa, Olanda şi Belgia care au comandat în ultimii doi ani aproximativ 20 de nave. „Navele au un ciclu lung de fabricaţie. La o navă luată de la zero lucrăm între 9 şi 14 luni” explică Adrian Patriche, directorul de producţie al SNG Shipyard ATG.

Pe lângă experienţă şi inovaţie, un atu important al Şantierului Naval Giurgiu este legat de „syncrolift”, o instalaţie complexă de transfer vertical pentru ridicarea şi coborârea navelor. În ţară există doar două astfel de instalaţii, la Tulcea şi Giurgiu. Dacă syncroliftul din Tulcea a fost construit de americani, Şantierul Naval Giurgiu se mândreşte cu faptul că syncroliftul produs aici a fost 100% românesc. În acest moment, Şantierul Naval din Giurgiu funcţionează la 40% din potenţial, numărul angajaţilor fiind de aproximativ 300. „Sperăm ca industria navală să revină pe o pantă ascendentă în trimestrul II al acestui an, pentru a putea ajunge la un număr dublu de angajaţi” a declarat Adrian Patriche. Acesta susţine că cererile au scăzut nu numai datorită problemelor financiare cu care se confruntă armatorii ci şi a subfinanţărilor bancare şi a concurenţei din zona asiatică, acolo unde se practică preţuri mai mici dar şi calitatea este una de multe ori îndoielnică.

„Ne zbatem ca să ne menţinem pe linia de plutire. Căutăm peste tot resurse, construim şi pe stoc. Dacă în anii trecuţi am avut câte 10 comenzi pentru nave noi, în 2011 numărul lor s-a redus la jumătate” a mai spus Adrian Patriche. Dacă în anul 2009 cifra de afaceri a societăţii a fost de peste 63 de milioane de lei iar profitul de 5,2 milioane de lei, anul trecut aceste sume au fost cu aproximativ 35% mai mici. Cea mai recentă livrare, barja „Adriatique” pentru transport containere a avut loc în urmă cu câteva zile, următoarea navă urmând să fie gata în luna aprilie.

CASETĂ:
Şantierul Naval Giurgiu (SNG) a fost fondat în anul 1897. Acesta s-a dezvoltat treptat, de-a lungul timpului fiind construite diferite tipuri de nave şi corpuri de nave. După Revoluţie încep să apară problemele financiare, şantierul falimentând în anul 1998. Revitalizarea apare după 2002 când un investitor român achiziţionează halele de construcţie, căile de tragere lateral şi syncroliftul, înfiinţând astfel SN “Shipyard ATG” Giurgiu.