Ristea Bogoevici, ultimul bragagiu din Giurgiu

Născut la Giurgiu, Ristea Bogoevici este ultimul care mai ştie reţeta de bragă. A învăţat meserie de la tatăl său, unul dintre cei mai respectaţi producători de minuni dulci din istoria oraşului.

În piaţa centrală doar două gherete au rămas în poziţiile iniţiale după lucrările de transformare a zonei: „anticariatul" lui Constantin Florescu şi bragageria lui Ristea Bogoevici.

Cu toate că este una dintre cele mai noi construcţii din Piaţă, micul chioşc a devenit deja celebru în Giurgiu. Motivul popularităţii este licoarea cărămizie cu gust profund care te energizează şi te scapă din ghearele caniculei.

Este braga, celebra băutură inventată de turci şi răspândită în toată zona Balcanilor. Chiar dacă sintagma „ieftin ca braga" şi-a pierdut din valabilitate, pentru că acum un litru de bragă ajunge să coste 5 lei, clienţii iau cu asalt ghereta „maestrului" răcoritoarelor şi dulciurilor. Cerealele, apa şi zahărul sunt ingredientele reţetei tradiţionale ştiute doar de familia Bogoevici.

Halviţa, la cererea clienţilor

Toată lumea face rând la chioşcul bătrânului Ristea, de la vânzătorii de legume din piaţă până la intelectualii îmbrăcaţi la patru ace. „Clienţii mi i-am făcut uşor-uşor prin calitatea produselor. Sunt şi bucureşteni care vin să cumpere bragă de la mine", se mândreşte septuagenarul. El recunoaşte că tot datorită oamenilor a decis să comercializeze şi halviţă. „La început, făceam foarte puţină pentru că-mi era teamă să nu rămân cu ea nevândută. Acum fac de mai multe feluri. Pe lângă alune şi nuci, la cerere pot să pun stafide, smochine şi chiar mieji de seminţe", susţine Bogoevici. Pe timpul verii, însă, Ristea fabrică doar bragă.

„Perioada halviţei începe prin septembrie, pe răcoare. La temperaturi de peste 30 de grade Celsius nu ţine. Cu nuga e altă treabă, dar eu nu fac niciodată pentru că nu e naturală ca halviţa", spune Bogoevici.

Negustorul de viţă sârbească şi-a propus ca de la anul să revoluţioneze piaţa dulciurilor. Intenţionează să prepare îngheţată naturală, ceva diferit faţă de îngheţata cu care giurgiuvenii s-au obişnuit. „Dacă mă ajută Dumnezeu, vreau ca la anul să fac îngheţată tradiţională. Ceea ce se face azi nu este sănătos pentru că se foloseşte praf de lapte şi praf de ouă", spune pensionarul giurgiuvean.

Acesta povesteşte că viaţa dedicată brăgii şi halviţei poate fi împărţită în trei etape.

Soluţie salvatoare pentru a-şi ajuta familia

„Până în anul 1976, când a murit tata l-am ajutat mereu. N-am putut atunci să continui tradiţia pentru că lucram la Şantierul Naval de dimineaţă până seara", îşi aminteşte Bogoevici. După ieşirea la pensie, gândul i-a revenit la bragă şi la celelalte „bunătăţi", aşa că a ales soluţia capitalistă: s-a privatizat imediat după Revoluţie. „Ţineam braga într-un butoi pe care-l urcam în portbagajul maşinii. Am vândut bragă şi halviţă indiferent de vreme însă nu m-am plâns. Mi-a plăcut munca de când mă ştiu. De la Şantier veneam cu ochii negri de la cazane. Am bătut miliarde de ciocane. Dacă mi-ar fi dat câte un ban pentru fiecare ciocan bătut, trei generaţii din familia mea nu mai avea nevoie să lucreze", se laudă bătrânul.

În '99 a renunţat la afacere, însă de anul trecut a deschis din nou uşile prăvăliei pentru că trebuia să-şi ajute copiii cu bani. „În 2009 şi 2010 copiilor mei - aşa le spun fiului şi nurorii - le-au luat aproape 45% din salariu. Am zis că trebuie să fac ceva ca să-i ajut", spune Bogoevici. A investit împreună cu fiul său aproximativ 14.000 de lei în gheretă, într-un dozator şi o ladă frigorifică.

Profil:

NĂSCUT: 27 iunie 1940, la Giurgiu

STUDII: Şcoala de Maiştrii Mecanici pentru Construcţii Navale Galaţi

FAMILIE: Căsătorit, un băiat şi o nepoată

CE-I PLACE:

Ristea Bogoevici iubeşte munca şi compania oamenilor de când se ştie. O altă pasiune a sa este columbofilia. Chiar dacă a renunţat în urmă cu câţiva ani la cei aproape 300 de porumbei voiajori, giurgiuveanul oferă şi acum sfaturi celor care vor să afle mai multe despre acest sport.

CE NU-I PLACE:

Prepararea brăgii, a halviţei şi a celorlalte „minuni" l-au făcut pe Ristea Bogoevici să respecte cu sfinţenie curăţenia. Poate şi de aceea giurgiuveanul este dezamăgit de atitudinea celor care nu se sinchisesc să cureţe mizeria. „Este lipsă de respect şi de bun-simţ" susţine acesta.

ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI:

În ce constă reţeta succesului lui Ristea Bogoevici?

Este nevoie de muncă, responsabilitate şi produse naturale. Spre exemplu, pentru bragă este nevoie de cereale cât mai proaspete. Fie că este vorba de grâu, porumb, orz sau mei, acestea trebuie să arate foarte bine. Mi-am făcut relaţii şi cumpăr cele mai bune produse după care mă duc şi le macin.

Regretaţi că aţi investit mulţi bani în afacere?

În niciun caz nu regret. Este o investiţie rentabilă, dar nu pot sta la tejghea mai mult de patru ore din cauza vârstei. Tot din motivul ăsta nu mai pot face nici susan sau ciubuce, deşi cred că ar avea succes.