PORTRET/Maria Galan a renunţat la catedră pentru meşteşugul popular

Este cunoscută în toată ţara pentru costumele populare, icoanele pictate şi ouăle încondeiate care ies din mâinile sale dibace. Talentul pentru meşteşugul popular l-a moştenit de la mama şi bunica sa.

Dacă la început doar a cochetat cu arta, în ultimele două decenii, aceasta a devenit sensul existenţei sale în plan profesional.

„Este tradiţie de familie. De la străbunica s-a transmis la bunica, apoi la mama şi aşa mai departe, din generaţie, în generaţie. Am învăţat de mică şi mi-a rămas în suflet lucrul ăsta. Confecţionez costume populare specifice Bucovinei, dar şi Moldovei. Lucrez după fiecare zonă în parte. Se întâmplă să avem comenzi pentru diferite regiuni", spune Maria Galan.

De la catedră, la artă

După mulţi ani petrecuţi în faţa elevilor, din cauza unor motive personale, Maria Galan a fost nevoită să renunţe la învăţământ şi să se axeze pe arta populară.

„Am plecat din învăţământ pentru că aveam neînţelegeri cu directorul. Trecerea de la catedră, la arta populară, a fost uşoară. M-am implicat foarte mult în ambele meserii. Nici la catedră nu mi-am bătut niciodată joc de orele de mele", mai spune fosta profesoară.

Pentru târgurile la care participă munceşte zi, de zi, dar preţul cu care îşi vinde marfa este unul cu mult sub aşteptările sale, mai ales în raport cu efortul depus.

„Lucrul la un costum popular durează aproximativ opt luni de zile. Depinde foarte mult de model, cât este de complex. Totul se face doar manual. Folosim o pânză de bumbac ecologică, pânză de casă. Preţul unui costum popular se ridică şi la 1.500 de lei. Încă este foarte ieftin. Costumul include şi batic şi opinci. La cât muncim pentru aceste obiecte de artă, suntem răsplătiţi cu mult sub necesar", mărturiseşte artista.

Un alt lucru muncit cu migală şi multă atenţie, cu care se mândreşte fosta profesoară este reprezentat de ouăle încondeiate cu mărgele.

„Sunt mărgele lipite pe ouă. Durează aproximativ cinci ore. Depinde de inspiraţie. Folosesc ouă din lemn pe care le îmbrac în patru straturi de ceară. Finisez bine oul ca să fie perfect neted şi apoi, cu un ac special, aşez fiecare mărgea. Lucrez diferite teme, florale, reglioase, elemente geometrice şi aşa mai departe", mai spune Maria Galan.

De 18 ani colindă întreaga ţară şi participă la majoritatea târgurilor mari, dar cel mai bine se simte în Bucovina la ea acasă. Cât despre vânzări, acestea nu sunt la fel ca în anii trecuţi. Artista spune că acum oamenii vin, se uită, admiră şi apoi pleacă. „Acum trăiesc din ceea ce creez. Asta este viaţa mea acum. Inventez noul din vechiul pur", adaugă Marian Galan.

Unde se păstrează cel mai bine tradiţiile?

Tradiţiile se păstrează cel mai bine în Maramureş şi în Bucovina. Participând la atâtea manifestări în ţară am văzut foarte multe. Şi la Galaţi se păstrează, dar parcă nu e ca acolo. Promovarea se face foarte bine în aceste zone. Asta contează foarte mult. De asta şi vin aici în fiecare an.

Cum e să fii mereu pe drumuri?

Am colegi, meşteri populari care mă ajută. E greu să fii mereu pe drumuri, dar asta e. Asta e viaţa mea acum şi încerc să mă descurc cât se poate de bine. Acasă mi-a rămas copilul, dar e mare şi se descurcă el. Dintr-un anumit punct de vedere nu e deloc plăcut dar asta am ales să fac şi aşa voi merge mai departe.

Ce-i place

Îmi place să cos la costumele populare. Aş face asta şi câte două zile încontinuu. Îmi place să mă chinui la ele. Îmi place să călătoresc. Îmi place să-i învăţ pe cei mici ceea ce ştiu eu acum. Îmi place să predau la catedră şi îmi pare rău câteodată că am plecat de acolo. Asta e. Îmi mai plac florile.

Ce nu-i place

Nu-mi plac oamenii mincinoşi. Nu-mi plac oamenii care se laudă mereu şi de fapt ei nu realizează nimic. Nu-mi place să stau degeaba. Mereu trebuie să fac ceva. Nu-mi place politica. Nu-mi emisiunile TV în care se promovează prostia. Nu-mi plac manelele.