O insulă nouă s-a ivit în mijlocul Dunării din cauza scăderii alarmante a nivelulului fluviului. Câţi bani pierd transportatorii şi cum este traficul pe Dunăre
0Cotele apelor Dunării au ajuns, la Galaţi, la unul dintre cele mai scăzute niveluri din ultimul sfert de secol, iar acest lucru dă bătăi de cap navigatorilor, care sunt nevoiţi să suporte cheltuieli mai mari pentru transportul de mărfuri şi călători. În plus, din cauza apariţiei unor bancuri de nisip în albia fluviului, a crescut foarte mult riscul de naufragiu.
Chiar în faţa oraşului Galaţi, în mijlocul Dunării, a apărut de câteva zile o insulă din nisp, lungă de circa 500 de metri şi lată de 20 de metri, care încurcă foarte mult tranzitul navelor, mai ales a celor care asigură trecerea Bac între judeţele Galaţi şi Tulcea.
Bacul Galaţi-Tulcea, în pericol de oprire
Nivelul foarte scăzut al Dunării (duminică era o cotă de 90 de centimetri, la doar 21 de centimetri de recordul ultimilor 50 de ani, stabilit în iulie 2003) a creat dificultăţi mari şi la îmbarcarea şi debarcarea maşinilor pe Bac, care se face cu mare greutate.
În plus, din cauza insulei apărute în mijlocul Dunării, ambarcaţiunile de transport trebuie să facă o voltă de aproape doi kilometri, iar asta duce atât la dublarea timpului de traversare, cât şi la creşterea cheltuielilor.
De altfel, deja nervii sunt întinşi la maximum la trecerea Bac de la Galaţi, şoferii fiind nevoiţi să aştepte la coadă între una şi două ore pentru a putea ajunge pe malul celălalt. Aşteptarea este chiar şi mai mare la orele de vârf.
Problema este că dacă Dunărea va scădea sub cota de 60 centimetri, Bacul va fi închis. „Deja pontoanele de acostare stau, practic, pe nisip. Nivelul apei a scăzut foarte mult. Încercăm să ţinem programul care este stabilit. Încercăm să ţinem în viaţă trecerea, cât se mai poate!”, a declarat Nicolae Gârleanu, comandantul bacului.
Şenalul navigabil este la limita minimă
Conform Administraţiei Fluviale a Dunării de Jos (AFDJ), adâncimea minimă stabilită pentru şenalul navigabil (24 de picioare, adică în jurul a 7,5 metri) este asigurată „la mustaţă”, însă pentru acest lucru sunt necesare dragaje suplimentare.
De altfel, mjoritatea transportatorilor fluviali au anunţat deja că, din motive de siguranţă, au redus capacitatea de încărcare a navelor la 60%, lucru care, însă, duce la creşterea costurilor per tona de marfă transportată, deci la scăderea eficienţei. „Avem contracte cu termene precise de livrare şi trebuie să le îndeplinim, chiar dacă pierdem bani”, ne-a declarat reprezentantul unei firme de transport din Galaţi.
„Intervenim în punctele critice, adică la cotul Prutului, Isaccea, bară Sulina, astfel încât să asigurăm cele 24 de picioare pe care ne-am angajat că le vom asigura permanent”, a declarat Corneliu Carp, inginer-şef la AFDJ Galaţi.
Deocamdată, nivelul fluviului este încă destul de departe de minumul istoric înregistrat în 1921 (minus 43 de centimetri), însă prognozele nu sunt deloc de optimiste: Dunărea va continua să scadă, pe fondul secetei cumplite din tot bazinul ei hidrografic.
Insula şi malul au ajuns obiective turistice
Exsită şi o parte bună în toată povestea. Retragerea apelor a lăsat la vedere vechiu port medieval al Galaţiului, care acum poate fi admirat în toată splendoarea lui.
„Este ceva deosebit. În această zonă nu acostau decât corăbiile care veneau cu marfă la Galaţi. Galaţiul fiind un oraş cosmopolit şi fiind un port care nu se afla sub monopol otoman era preferat de toţi negustorii Europei”, a declarat Marius Mitrof, consilier la Direcţia de Cultură Galaţi.
Mai nou, gălăţenii se străduiesc să importalizeze şi noua insulă din mijlocul Dunării, care a devenit de câteva zile cel mai fotografiat obiectiv din Galaţi.
Situaţie critică şi la Ostrov, în apropiere de Călăraşi
Situaţie critică pe Dunăre, şi la Ostrov. Din cauza lipsei ploilor, nivelul Dunării, în zona Călăraşi, a scăzut considerabil, astfel că în mijlocul albiei, în unele locuri, au apărut insuliţe de nisip. Situaţia este alarmantă pentru navigatori. Navele care pleacă din Olteniţa spre postul Constanţa sunt direcţionate pe rute ocolitoare.
“Pe Dunăre se merge din ce în ce mai greu şi nu ştim cât va mai dura această situaţie. Toate navele care trec spre portul Constanţa au primit avertizări în legătură cu această situaţie. Nu se mai circulă pe Borcea, braţul Dunării, traseul a fost deviat pe Bala-Borcea-Hârşova-Cernavodă", spune şeful Căpităniei Portului Călăraşi, Constantin Anghel.
Circulaţie dificilă la Cernavodă
Liviu Negoiţă, adjunct căpitan din cadrul Căpităniei Cernavodă, ne spune că în fiecare an se confruntă cu aceste probleme. „De ceva vreme, în zona Cernavodă, se circulă pe braţul Borcea şi nu pe Dunărea veche“, spune el.
Nivel scăzut al Dunării la Cernavodă. Cursul navelor este deviat pe braţul Borcea
Navele îşi corelează pescajul în funcţie de cota apelor Dunării. „Spre exemplu, spune el, dacă pescajul este de 900 de tone, nava este încărcată la 600 de tone. Nava nu se încarcă la capacitate întrucât nu îi permite pescajul“.
La Zimnicea, 60 de vase sunt ancorate în zonă
De aproximativ două săptămâni, nivelul Dunării este foarte scăzut şi crează mari probleme navelor care tranzitează zona Zimnicea. 60 de vase sunt ancorate în zonă, spre malul bulgăresc şi îşi aşteaptă rândul pentru a fi ajutate să traverseze kilometrul 567-568, unde traficul se derulează cu restricţii în ceea ce priveşte încărcătura.
Canicula din ultimele zile a secat Dunărea în zona Zimnicea