Marile manipulări ale Revoluţiei din 1989.  Cum a fost fabricată ştirea cu „Rambo de România“ care a alungat tancurile ruseşti de la graniţă

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Tancuri
Tancuri

Mărturiile unor revoluţionari, puse cap la cap cu declaraţiile unor martori oculari, arată, peste ani, mai multe cazuri de manipulare de la Revoluţia din 1989.

Presupusa implicare a ruşilor în evenimentele legate de Revoluţia română din Decembrie 1989 a generat o sumedenie de scrieri în ultimii 29 de ani. Au picat la testul istoriei, între timp, foarte multe dintre informaţiile cu aer apocaliptic care, în perioada 21 decembrie 1989-15 ianuarie 1990, erau prezentate ca adevăruri absolute chiar la televiziunea naţională.

Astfel, nimeni nu a probat vreodată că a existat o invazie de agenţi KGB în România (între 15.000 şi 30.000, după cum scriau unele ziare în primele zile ale lui 1990), cum nici despre fantomaticele atacuri aeropurtate ce au stârnit haos prin cazărmi şi oraşe nu s-au adus vreun fel de dovezi.

O situaţie care a stârnit multe valuri, deşi n-a fost niciodată dovedită, este legat de o iminentă invadare a României, în 22-23 decembrie 1989, de către armata sovietică, eveniment care ar fi fost evitat „la mustaţă” în urma unor acte de curaj extrem ale unor militari români. 

Relatări ale unor martori există, însă în documentele oficiale nu s-a consemnat niciodată nimic. Mai mult decât atât, declaraţiile martorilor sunt contrazise flagrant chiar de către cei care, teoretic, au fost eroii de conjunctură ai acelor presupuse evenimente dramatice.

Tancurile ruseşti de la Giurgiuleşti

În teorie, pe 22 decembrie 1989, la podul de peste Prut de la Giurgiuleşti (localitatea din Republica Moldova aflată pe malul râului), un batalion de tancuri a fost cât pe ce să invadeze România şi să facă una cu pământul oraşele Galaţi şi Brăila. Practic, însă, lucrurile au stau un pic diferit.

Poveştile privind incidentul de la pod vin în principal de la o delegaţie care, în 23-25 decembrie 1989, fusese trimisă de comitetul revoluţionar să inspecteze situaţia din zona frontierei (aflată la doar câţiva kilometri de oraşul Galaţi).

Unul dintre membrii delegaţiei amintite, actorul Vlad Vasiliu, a declarat atât pentru „Adevărul”, cât şi pentru cartea-document „Poveştile teroriştilor” (scrisă de Cezar Rogoz), că a văzut câteva tancuri peste Prut, informaţie care, în perioada 23-30 decembrie a fost vehiculată atât la televiziunea naţională (de altfel singura televiziune în acel moment), cât şi într-o serie de ziare.

Interesant este că la acea vreme însuşi maiorul Ilie Plătică Vidovici (şef al CPUN Galaţi din 5 ianuarie 1990) a confirmat şi el că ar fi existat ceva mişcări de blindate pe teritoriul Republicii Moldova, deşi a infirmat că acestea ar fi ajuns pe podul de peste Prut, aşa cum au afirmat alte surse.

Pieptul „fake” de oţel al locotenentului Cotos

O vreme, a circulat insistent o legendă despre un locotenent de grăniceri (pe nume Cotos), care, ca un veritabil Rambo autohton (s-a spus că era înarmat şi cu ditamai mitralieră), i-ar fi obligat de ruşi să dea cu tancurile în marşalier după ce ţeava primului blindat din coloană depăşise „linia roşie” (frontiera) cu vreun metru.

„Ruşii arătau linia roşie din faţa şenilelor şi locotenentul le arăta ţeava care depăşea linia. Un ţâr de om avea curaj să împingă tancurile mai în spate. Plutea aşa un fel de nebunie în aer…”, scrie Cezar Rogoz în volumul „Poveştile teroriştilor”, relatarea fiind pusă pe seama actorului-revoluţionar Vlad Vasiliu.

Adevărul este că ofiţerul Cotos este un personaj real. Ba chiar şi întâlnirea dintre el şi delegaţia comitetul revoluţionar de la Galaţi este un fapt confirmat de toată lumea. Însă incidentul cu tancurile n-a existat. El s-a fabricat, pic cu pic, prin adăugarea unor amănunte inventate, fie dintr-o tendinţă de grandomanie a celor care relatau, fie dintr-o dorinţă de manipulare ale cărei resorturi nu au fost niciodată elucidate.

Ulterior, chiar ofiţerul Cotos a infirmat, pentru „Adevărul”, că ar fi jucat rolul lui Rambo în faţa tancurilor ruseşti. „N-am văzut, domnule, niciun tanc. Am fost acolo la Revoluţie, dar a fost linişte. N-am întâmpinat nicio problemă. Nu ştiu de ce a fost inventată această poveste”, a declarat acesta.

Inclusiv actorul Vlad Vasiliu a recunoscut ulterior că la mijloc a fost doar o neînţelegere. „Eu am povestit că locotentul mi-a zis că e gata să acţioneze, nu că a acţionat. Este o diferenţă între „ar fi făcut” şi „a făcut”. După aceea, vorbele mele au fost şi ele distorsionate şi de aici toată povestea”, ne-a spus artistul.

Apocalipsa evitată de la Ungheni

Un episod similar este relatat ulterior (în decembrie 2009) de ziarul „Ziua”, care citează o serie de surse anonimizate, printre care şi un colonel de armată din Iaşi, numit în articol „I.C.”. Chiar dacă şi această informaţie a devenit virală (fiind pomenită în mai multe rapoarte despre Revoluţie şi fiind citată de o serie de istorici) nici ea nu se sprijină de dovezi.

Povestea este simplă. Colonelul I.C. povesteşte unui reporter cum a fost chemat la frontieră, în 22 decembrie 1989, pentru a discuta cu şeful unei divizii de tancuri ruseşti ce păzeau capătul dinspre Republica Moldova al podului de la Ungheni (Prut).

Presupusul dialog este realmente meladromatic, de scenariu de film, aşa că vi-l prezentăm integral:

Generalul rus: „Daţi-vă la o parte! Am mandat să intru cu trupele în România dacă ni se solicită ajutorul”.

Colonelul IC: „Aşa aţi procedat şi în Cehoslovacia, în 1968”.

Generalul rus: „Ştiţi că nu veţi rezista aici, cu forţele proprii, mai mult de 90 de minute. De ce nu ne lăsaţi calea liberă?”.

Colonelul IC:Şi ce o să faceţi după ce ne striviţi pe noi, la frontieră? O să treceţi cu tancurile voastre peste sutele de mii de ieşeni, ieşiţi în stradă pentru libertate?”.

Aici s-a întrerupt intempestiv discuţia, scrie sursa citată, ultima replică fiind asemănătoare în mare măsură cu replicile cheie din scenariul unor filme istorice româneşti. Însă, ca şi aceste din urmă replici, este o invenţie. Ministerul Apărării Naţionale a negat oficial că ar fi existat o astfel de negociere sau orice fel de alt incident la punctul de trecere a frontierei Ungheni ori la alt punct de intrare în România.

Vă mai recomandăm şi:

VIDEO Povestea filmului în care se vede cum deschide focul Armata asupra manifestanţilor din Timişoara

Nicolae Moromete, torţionarul sadic al cărui nume este pomenit în cel mai cunoscut cântec românesc de puşcărie

Torţionarul Goiciu, bestia care a inventat „Ringul Morţii“. Este vinovat de asasinarea şi schilodirea a mii de români

Galaţi



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite