Galaţi: Şi-a vândut casa de la oraş ca să-şi facă ciupercărie

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Vasile Dicu a investit 100.000 de euro pentru închirierea unei hale de producţie şi cumpărarea tehnologiei necesare. Gălăţeanul şi-a riscat agoniseala pentru a-şi pune în practică proiectul,  iar tot profitul obţinut l-a reinvestit pentru extinderea afacerii.

Familia Dicu a jucat totul pe o singură carte.

 Acum doi ani de zile, membrii acesteia şi-au vândut casa de pe strada Română din Galaţi, iar banii obţinuţi i-au băgat într-o hală de producţie situată la ieşirea din oraşul Galaţi, în cartierul Fileşti.

 „Am spus că atât timp cât familia este lângă mine, totul va fi bine. Dacă munceşti, nu are ce să nu meargă bine”, ne-a declarat Vasile Dicu.

Şi-au împărţit atribuţiile şi nu a durat mult până când  lucrurile au început să meargă ca pe roate. Capul familiei, în vârstă de 55 de ani, se ocupă de producţia ciupercilor, în timp ce fiul său, Bogdan Dicu, de comercializarea mărfii.

Nu vor să vorbească despre profit. Şi asta pentru că toţi banii au fost cheltuiţi pe închirierea altor cinci hale de producţie şi achiziţionarea tehnologiei aferente.

În total, este vorba de 150.000 de euro, bani rezultaţi din vânzarea casei din Galaţi şi profitul obţinut până acum.

90% transpiraţie, 10% inspiraţie

Nu ştiu ce înseamnă concediu, nu şi-au luat maşini luxoase şi lucrează de dimineaţa până noaptea. Asta înseamnă ciupercăria pentru familia Dicu.

Cine îşi închipuie că deschiderea unei afaceri cu un asemenea profil înseamnă huzureală, se înşeală amarnic.

Dacă aş avea de ales, nu cred că m-aş mai apuca de aşa ceva”, conchide Vasile Dicu.

Supermarketul Billa l-a căutat în urmă cu patru luni pentru a încheia un contract pe perioadă nedeterminată. De când au bătut palma, livrează supermarketului câte o tonă de ciuperci pe lună, ceea ce spune totul despre capacitatea de producţie a ciupercăriei.

Întrebarea pe care şi-o pune concurenţa  este „reţeta” cu care familia Dicu a ajuns să aibă succes?

Am experimentat până când am ajuns la condiţiile de mediu propice pentru creşterea ciupercilor. Am pornit cu nişte ventilatoare uriaşe, iar prima producţie a fost un eşec şi am ajuns acum să avem un mediu controlat electronic, cu cicluri de producţie de două luni”, ne explică Vasile Dicu.

Şcoala ca o ciupercărie

Din ce în ce mai multe persoane aleg să se şcolească la Galaţi cu scopul de a învăţa ce trebuie să faci pentru  deschiderea unei ciupercării.

De la începutul anului şi până în prezent, au absolvit cursurile de la Galaţi  un număr de 33 de persoane, în condiţiile în care ciupercăriile din judeţ se pot număra pe degete. Explicaţia este aceea că majoritatea celor interesaţi provin din alte zone ale ţării, unde nu există personal specializat pentru aşa ceva.

 „Vin de la Constanţa, Tulcea şi Năvodari. Nu au lectori acolo care să le explice ce trebuie făcut pentru a deveni cultivator de ciuperci”, ne-a declarat consilierul Oficiului Judeţean de Consultanţă Agricolă Galaţi, Adriana Toderiţă.

 Toţi cursanţii au trecut pe la ciupercăria familiei Dicu, unde li s-a explicat atât teoretic, cât şi practic ce implică deschiderea unei asemenea afaceri.

România nu va avea fabrică de compost

Ciupercarii depind de compostul folosit în procesul de producţie. Acesta este un amestec de gunoi cu seminţe de ciuperci, iar calitatea lui determină în bună măsură producţia obţinută la finalul unui ciclu de producţie.

Familia Dicu îşi achiziţionează compostul din Ungaria deoarece în România nu există o fabrică de profil.

Asociaţia Ciupercarilor din România a venit cu iniţiativa deschiderii unei fabrici de compost în ţară. O firmă din Ungaria ar fi venit cu o parte din capital iar restul banilor reprezentau finanţare pe SAPARD, dar proiectul s-a lovit de indiferenţa autorităţilor române.

Galaţi



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite