Galaţi: ( Portret): Teodor Vişan: Un om al „locului” şi un slujitor al penelului

Încă din copilărie, gălăţeanul Teodor Vişan a dovedit  înclinaţii artistice, pictura devenind pentru el, nu doar act de creaţie, ci şi un mod de a exista.

A început să-şi expună lucrările în 1969, acestea reflectând  amintirile vii păstrate din copilărie. Profesori de pictură  i-au fost expoziţiile vizitate, cărţile citite şi muzeele. „Nu am avut niciodată un mentor sau un profesor care să-mi pună penelul în mână. Am fost dintotdeauna autoditact şi am performat prin strădanie multă, pasiune şi talent”, ne-a dezvăluit maestrul Vişan.

Un om al Galaţiului

Marcat profund de faptul că este născut în Galaţi, la malul Dunării, şi pasionat până la obsesie de peisaj, pictorul Vişan

mărturiseşte:  „Sunt gălăţean, născut aici între "ape doininde",  unde concitadinii mei îşi făuresc propriul destin. Mă străduiesc să evoc pentru generaţiile de astăzi şi de mâine şi portul, şi şantierul, şi curgerea învolburată a timpului, şi casele, şi străzile de odinioară, din anii copilăriei învăluite de patina vremii, de istorie din care parcă doar şoapta apelor îţi vorbeşte de farmecul unic al poveştilor neterminate".

Imaginile din copilărie, oamenii, uliţele, casele vechi, părinţii, dar şi cele despre „Galaţiul de altădată” sunt mereu prezente în lucrările sale. „Eu am căutat să imortalizez zonele vechi ale oraşului, pe care regimul trecut se pregătea să le demoleze.

Eu  le-am imortalizat, în fotografii, schiţe şi am pictat uliţele, parcurile, pieţele, casele. Oraşul, aşa cum l-am cunoscut eu. Toate îmi amintesc de odinoară, de anii copilăriei”, spune maestrul Vişan.

De pildă, lucrarea „Zi de sărbătoare în Galaţi” reconstituie strada Nicolae Bălcescu.  Alte lucrări care  surprind imaginea Galaţiului de altă dată sunt şi „Strada Portului”, "Strada comercială din Galaţi” redă strada Tecuci, principala arteră a oraşului în perioada de după război,  “Peisaj la Dunăre”, zonă portuară gălăţeană cândva plină de viaţă, "Zori de zi pe Dunăre"  este o lucrare contre-jour care prezintă o activitate portuară pe Dunăre.
                                                                                                   

De-alungul timpului,  Teodor Vişan a avut în jur de 25 de expoziţii personale la care se adaugă numeroase participări la expoziţii colective, atât în ţară cât şi peste hotare (Cehoslovacia, Anglia, Franţa, Cehia). 

A participat şi la concursuri internaţionale. În 1986, a obţinut premiul I la Salonul Artelor organizat de Ucecom, în Sala Teatrului Naţional, iar în 1987, premiul I la un concurs de pictură desfăşurat la  Moscova.

În prezent,  colaborează cu două galerii de artă din Statele Unite şi Spania.  Anul acesta, a expus la Buzău, Braşov şi la Galeriile „Nicolae Mantu” din Galaţi.
 „Aproape că nu există zi în care să nu lucrez şi să nu realizez o lucrare. Asta am făcut toată viaţa. Nu vreau să treacă timpul pe lângă mine, fără să creez ceva. Fiecare clipă vreau să fie imprimată cu amprenta mea: hărnicie, tenacitate şi speranţa că opera o să strălucească”, consideră artistul gălăţean.

Întrebări şi răspunsuri :

Ce planuri de viitor aveţi?

„Aş vrea să fac lucrări de artă mari. De asemenea, aş dori să fac o expoziţie cu oameni, personaje  şi cu bătaia asta politică, pe care să o imortalizez şi să rămână în istorie. De exemplu, o parte dintre lucrările despre oraşul vechi a ajuns în instituţii publice, o altă parte se află  în colecţii particulare şi toate conţin date despre poziţionarea  în oraşul nostru, pentru că, atunci când, vreodată, cineva se va ocupa de ele, să le aşeze în aşa fel încât să poată reconstitui timpul nostru de astăzi”.                                                                                      

Aveţi o lucrare dragă în mod special sufletului dvs?

 „Sincer vă spun că, dacă o operă îmi  este dragă, o dau cât mai repede, fiindcă la mine se strică, se deteriorează. Am un depozit de sute de lucrări. Sunt unele care mă reprezintă şi probabil că o să le las moştenire. Fiecare vine şi pleacă. Fiecare îşi urmează drumul.”

Ce-i place:  Muzica de toate genurile, călătoriile şi să fiu înconjurat de oameni. Am şi două telescope, acum doi ani am fost în Turcia pentru eclipsa de soare cu telescopul meu. Sunt pasionat de poezie, natură şi sport. Am fost campion naţional la box, la 20 de ani,  şi, de opt ani, mă duc zilnic la sală şi fac antrenamente”.

Ce nu-i place: Nu-mi plac zgomotul şi disputele. Nu-mi place să reproduc o operă. Niciodată nu am făcut asta. Pe fiecare lucrare îmi pun amprenta. De asemenea, detest invidia şi omenii ranchiunoşi.

Profil

Născut: 31 ianuarie, 1943, Galaţi

Studii: autodidact

Meserie: pictor

Familie: căsătorit