Viitorul climatic sinistru spre care România se îndreaptă ireversibil: ani lungi de secetă, zone uriaşe deşertificate, specii de plante şi animale dispărute

Viitorul climatic sinistru spre care România se îndreaptă ireversibil: ani lungi de secetă, zone uriaşe deşertificate, specii de plante şi animale dispărute

Deşertificarea României este o realitate

Elena Mateescu, directorul Administraţiei Naţionale de Meteorologie, a prezentat un raport climatologic conform căruia România a intrat într-un proces ireversibil de încălzire extremă din cauza căruia zona întinse ale ţării se vor transforma în deşert începând din următorii ani.

Ştiri pe aceeaşi temă

Meteorologii români trag un semnal de alarmă asupra faptului că în următoarele decenii ţara noastră se va confrunta cu fenomene climatice ieşite din comun. Astfel, pe fondul încălzirii globale, prognozele realizate pe termen lung indică o intensificare a valurilor de căldură, precum şi înmulţirea numărului de nopţi tropicale, ca urmare a creşterii temperaturilor generate de gazele cu efect de seră.

La nivel global, cei mai călduroşi zece ani din istorie au fost „inventariaţi“ în intervalul 1998-2018. Între 2012 şi 2017, mai ales, temperaturile medii au crescut succesiv de la un an la altul. Această tendinţă va continua, spun climatologii, având consecinţe negative majore asupra omenirii. Practic, potrivit specialiştilor, până în anul 2050 temperatura medie anuală a aerului va creşte în România cu o valoare cuprinsă între 2,5 şi 3,5 grade Celsius, ceea ce înseamnă foarte mult, având în vedere că doar între 1981 şi 2015 creşterea a fost de 0,5 grade Celsius, iar în ultimii 100 de ani creşterea a fost de un grad.

40 de grade Celsius – o temperatură normală

Cu alte cuvinte, dacă astăzi temperaturi de 37 de grade în zile caniculare de vară ni se par mari, peste 30 de ani vom fi obligaţi să ne obişnuim cu temperaturi frecvente de 40 de grade Celsius. Iar dacă azi vorbim că România are un regim pluviometric moderat secetos, este de aşteptat ca în următorii 20-30 de azi acest regim să devină unul secetos extrem.

 

“Vom avea veri mai călduroase, prin creşterea temperaturilor aerului cu 2,5-3 grade Celsius, prin creşterea numărului de zile caniculare şi nopţi tropicale. Totodată, vor fi veri mai secetoase, cu scăderi de precipitaţii în medie cu 10-20% şi implicit accentuarea deficitului de apă din sol în perioade cu cerinţe maxime faţă de apa culturilor agricole, respectiv lunile iunie –august. De asemenea, vor fi perioade cu precipitaţii abundente pe secvenţe scurte de timp, generatoare de inundaţii rapide, pe fondul creşterii intensităţi precipitaţiilor şi a frecvenţei episoadelor cu ploi zilnice peste 20 l /mp”, a precizat Elena Mateescu, directorul Administraţiei Naţionale de Meteorologie, care în weekend a susţinut o conferinţă la Focşani pe tema fenomenelor climatice extreme. 

Se instalează seceta pedologică

În scenariile luate în calcul de meteorologi se arată că nici iernile din România nu vor face excepţii de la procesul de încălzire. Vor fi mai călduroase, în medie, cu 3 grade Celsius, comparativ cu cele din ultimele trei decenii.

Meteorologii spun că România se va confrunta cu ani întregi de secetă. Astfel, dacă în intervalul 1961-2010 s-a înregistrat o secetă pedologică moderată şi puternică, pentru perioada 2021-2050 se anunţă o secetă pedologică extremă şi puternică. Din acest punct de vedere, agricultura va fi un sector extrem de afectat.

„Fie că vorbim despre secetă, temperaturi extreme, valuri de caniculă şi chiar inundaţii, acestea vor determina reducerea producţiei agricole la nivel mondial în medie cu 20% până la 50% în anul 2050 faţă de prezent“, a mai spus Elena Mateescu (foto jos).

În consecinţă, specialista a recomandat agricultorilor să-şi adapteze tehnologiile la ceea ce înseamnă în principal schimbarea climei în viitor, acest lucru putând duce chiar la decalaje în calendarul lucrărilor agricole. Din acest punct de vedere, specialiştii din agricultură vor trebui să creeze noi soiuri de plante care să reziste la temperaturi mai ridicate şi chiar la secetă.

Situaţia va fi mai critică în jurul anului 2100, aici prognozele indicând că România se va confrunta cu fenomenul de deşertificare, care va afecta zone întinse. Terenurile de la şes vor intra într-un proces de aridizare, ca în Sahara,  dar deşertificarea nu afectează doar agricultura, ci şi biodiversitatea, lucru care va duce la dispariţia speciilor.

Fenomenele extreme devin o obişnuinţă

Creşterea fenomenelor meteorologice extreme a devenit deja o obişnuinţă în ţara noastră, astfel încât este posibil ca în anii viitori să ne confruntăm tot mai mult cu fenomene de genul tornadelor sau vijeliilor, precum cel din 2017, din vestul ţării, soldat cu morţi şi pagube materiale.

“Aceste fenomene la scară locală şi aceste circulaţii rapide sunt din ce în ce mai frecvente în România şi nu excludem că vom avea şi în viitor astfel de fenomene. Sunt fenomene tip nowcasting, cu anticipaţie de la 3 la 6 ore. Predictibilitatea pe sistemul radar o poţi vedea cu 15-20 minute înainte în condiţiile în care circulaţia aerului este una foarte rapidă”, a mai precizat Elena Mateescu.

De aceea, se lucrează tot mai intens pe linia situaţiilor de urgenţă la identificarea unor sisteme de alertă prin care populaţia să fie informată la timp despre fenomenele care urmează să se producă.

Cum va fi în primăvară şi la vara lui 2018

După episodul de vreme severă din săptămâna care a început, prin revenirea iernii, în România urmează să se instaleze şi primăvara. Este drept, vor fi temperaturi puţin mai coborâte în Vest şi Nord, exceptând zonele din Sud-Est şi  local în Sud şi Vest. Astfel, în aprilie temperaturile medii vor fi de 10 grade iar în luna mai acestea vor ajunge la 15 grade. Şi precipitaţiile vor creşte în aceste luni de primăvară, de la 38 l/mp în martie, la 66 de l/mp în mai.

“Fiecare lună va înregistra o creştere cu 4-5 grade. Luna martie înregistrează o temperatură medie lunară de 3,8 grade Celsius, în aprilie-9,8 grade Celsius şi în luna mai - 14,5 grade Celsius. Şi cantităţile de precipitaţii cresc de la o lună la alta, astfel că martie înregistrează o medie de 38,3 l/mp, aprilie în jur de 45-50 de l/mp iar în luna mai vorbim deja de o medie de 66,5 l/mp”, prognozează şefa Administraţiei Naţionale de Meteorologie.

Lunile de vară vor fi deosebit de călduroase, în special în Moldova, Dobrogea, Muntenia, Banat şi Crişana, unde în intervalul iulie-august se va instala fenomenul de secetă pedologică extremă.


 

citeste totul despre: