Patru mausolee din Vrancea, propuse pentru patrimoniul UNESCO

Mausoleul de la Mărăşeti

Într-o primă etapă se va iniţia o hotărâre de Consiliu Judeţean Vrancea prin care se va aproba această oportunitate, a înscrierii mausoleelor în lista patrimoniului monde aprobare a oportunităţii iniţierii procedurilor de înscriere în Lista patrimoniului Mondial UNESCO a mausoleelor vrâncene.

Mausoleele de la Mărăşeşti, Mărăşti, Soveja şi Focşani, reabilitate recent cu fonduri europene de Consiliul Judeţean Vrancea în cadrul proiectului “Drumul de glorie al armatei române”, sunt propuse de autorităţile din judeţ pentru a face parte din patrimoniul UNESCO.

Direcţia de Cultură Vrancea consideră că acestea îndeplinesc condiţiile generale de a fi acceptate, deşi va fi un demers de durată. Iniţiativa punerii în valoare în acest mod a mausoleelor vine în contextul în care în 2017 se împlinesc 100 de ani de la luptele purtate în Primul Război Mondial.

Mausoleele au fost consolidate şi restaurate printr-un proiect finanţat în cadrul Programului operaţional regional. Valoarea acestui proiect a fost de 21.214.265,34 lei.

Mausoleul Mărăşeşti

Considerat a fi unul dintre cele mai impunătoare monumente din ţară, Mausoleul de la Mărăşeşti, pe frontispiciul căruia stă scris „Întru slava eroilor neamului", a fost construit pe locul în care, în vara anului 1917, armata română i-a ţinut piept cu eroism celei germane.În confruntările de la Mărăşeşti au murit 480 de ofiţeri şi 21.000 de soldaţi români, în prezent mausoleul adăpostind nu mai puţin de 5.073 de soldaţi şi ofiţeri în 154 de cripte individuale şi nouă cripte comune.

Mausoleul Mărăşti

Construcţia Mausoleului începută în anul 1928 s-a întins pe mai mulţi ani, desfăşurându-se pe etape. Ea s-a încheiat în anul 1938, iar între anii 1940 - 1941 au avut loc reînhumările osemintelor eroilor. Cauzele care au tergiversat finalizarea construcţiei într-un termen mai scurt s-au datorat în primul rând lipsei de fonduri, costul acesteia fiind uriaş pentru perioada de după război.

Mulajele din ghips ale acestui grup statuar s-au executat încă din anul 1935, iar în anul următor au fost turnate în bronz, din materialul provenit de la ţevile unor tunuri grele, acordat de către Ministerul Armamentului, prin aprobare guvernamentală.

Mausoleul propriu - zis a fost înălţat după planurile arhitectului Pandele Şerbănescu, care l-a propus împreună cu devizul estimativ încă din anul 1928. Lucrările au fost luate în antrepriză de către Gabriel Petrescu.

Mausoleul Soveja

Opera arhitectului George Cristinel construcţia Mausoleului, a cărui piatră fundamentală a fost pusă din iniţiativa Societăţii „Văduvele de Război” şi „Cultul Eroilor” în anul 1923, a durat până în anul 1928, când s-au acoperit nişele cu plăcile de marmură cu numele eroilor şi a fost inaugurat în anul 1929.
Aici se organizau comemorări ale eroilor, aşa cum s-a întâmplat în anul 1938, cu ocazia celor 22 de ani ce     s-au scurs de la bătăliile desfăşurate pe Valea Şuşiţei în anul 1917.

În interior se află criptele în care au fost reînhumaţi 528 de români, ruşi, germani, austrieci şi unguri. În faţa criptelor s-au montat plăci de marmură pe care s-au inscripţionat numele celor înhumaţi. Osuarul adăposteşte osemintele a 1.612 ostaşi neidentificaţi. Numărul militarilor germani comemoraţi este de 279, înhumaţi în  anul 1917.

Mausoleul Focşani

Monumentul a fost ridicat în sudul oraşului şi amplasat în partea de est a parcului care, pentru protecţie, a fost împrejmuit cu gard din fier forjat.

Construcţia mausoleului din Focşani a  fost începută încă din  anul 1925. Ridicarea Mausoleului – Osuar din Focşani s-a dovedit a fi destul de anevoioasă şi a necesitat un mare efort în a asigura sumele necesare construcţiei monumentului. În întreaga ţară se făceau eforturi deosebite pentru ridicarea însemnelor de cinstire a Eroilor Neamului căzuţi pe câmpurile de luptă din timpul Războiului de Reîntregire a României.

Pe cripta din stânga se poate citi inscripţia: „Aici odihnesc 582 ostaşi necunoscuţi din Războiul de Întregire: 1916 - 1919 - căzuţi în regiunea Panciu, Rugineşti şi Năneşti”.
„Aici odihnesc 581 ostaşi necunoscuţi”, s-a înscris pe marmura albă de pe cripta centrală, iar de pe cea din dreapta aflăm că „Aici odihnesc 581 ostaşi necunoscuţi din Războiul de Întregire. 1916 - 1919 - căzuţi în regiunea Panciu”.