De ce s-a opus Mihail Kogălniceanu ca oraşul Focşani să devină capitala Principatelor Române

Mihail Kogălniceanu

Primul Parlament al ţării a fost la Focşani, în perioada 1859-1862. Atunci s-a pus chiar problema ca oraşul din Vrancea să devină Capitala Principatelor Române.

Aşa cum se ştie, oraşul Focşani a jucat un rol extrem de important în urmă cu 159 de ani la realizarea actului istoric al Unirii Principatelor Române.

În oraşul pe pe râul Milcov, despărţit atunci în două, Focşani Moldova şi Focşani Muntenia, a lucrat cel mai numeros Comite Unionist din zonă,  care număra aproximativ 200 de membri, iar în timpul alegerilor pentru Divanul Ad – hoc  locuitorii oraşului Focşani au protestat cu vehemenţă împotriva silniciilor comise de guvern.

Politicienii de atunci au pus chiar problema ca Focşaniul să devină Capitala Principatelor Române, lucru care nu s-a mai realizat în cele din urmă, pentru că, spun istoricii, oraşul nu dispunea nici de o infrastructură corespunzătoare, nici de notorietate.

Totuşi, aici, întreaga suflare a oraşului a sărbătorit actul istoric de la 24 Ianuarie 1859 într-un „entuziasm la culme” şi cu „o bucurie nespusă”, cum glăsuiau documentele vremii.

Aici, cu prilejul primei sale treceri prin Focşani, la  5 februarie 1859, domnitorul Unirii, Alexandru Ioan Cuza s-a bucurat de cea mai frumoasă şi entuziastă primire avută în drumul său de la Iaşi la Bucureşti.

“Focşănenii au dorit ca oraşul să devină capitala Principatelor sau, măcar, reşedinţa Domnitorului, cu atât mai mult cu cât, voci influente  din Europa, au susţinut această teorie, iar cu câţiva ani mai înainte, la 1848, în sprijinul aceleiaşi năzuinţe,  Gheorghe Bibescu, domnul Munteniei, s-a căsătorit la Focşani, naşul de cununie fiind omologul său din Moldova, Mihail Sturza”, spune istoricul Florin Dîrdală, de la Arhivele Naţionale Vrancea.

Potrivit acestuia,   membrii Comisiei Centrale de la Focşani, prin vocea lui Mihail Kogălniceanu, au respins categoric, această opţiune. Mai mult decât atât,  nici oraşul Iaşi nu a fost acceptat  ca noua capitală, aspect ce i-a dezamăgit nespus şi pe ieşeni.

"Oraşul Bucuresci este de seculi făcut pentru ca să fie Capitala României. Aproape de arterul principal al comerciului, al bogăţiilor Principatelor Unite, Dunărea, pe drumul cel mare al Occidentului către Orient, cu o populaţiune numeroasă, compactă şi eminament românească, Bucurescii este apoi singurul oraş care are elementul cel mai puternic al unei ţării, clasa sau starea de mijloc. Nicăierea, în nici un oraş al României nu există un centru de lumini mai mari, un popul cu aspiraţiuni mai naţionale şi mai liberale, un spirit public mai neatârnat. Nicăieri opiniunea publică n-a putut a se dezvolta şi domni mai mult decât în Bucuresci", spunea Kogălniceanu în 1859.

Motivaţia era că ţările europene şi Turcia considerau Bucureştiul drept capitală, aici erau reşedinţele consulatelor străine, începuse deja transportarea arhivelor cancelariilor de la Iaşi către Bucureşti.

„Rolul de nouă capitală urma să-l joace Bucureştiul, oraş care pe lângă depărtarea  semnificativă de maleficul Imperiu Ţarist dispunea de o populaţie şi o infrastructură  acceptabile pentru noua calitate”, mai spune istoricul Dîrdală.

Comisia Centrală a lucrat trei ani la Focşani

La Focşani, pe strada care poartă astăzi numele Comisia Centrală, a funcţionat clădirea Comisiei Centrale în care s-a înfăptuit, la 1859, unirea dintre cele două principate române, Moldova şi Muntenia, sub oblăduirea domnitorului Alexandtru Ioan Cuza, punându-se astfel bazele statului român.

Comisia Centrală a funcţionat la Focşani de la 10 mai 1859 până în februarie 1862, care prin activitatea, prin legile elaborate aici s-a dovedit a fi primul Parlament al României moderne. Din Comisie făceau parte  personalităţi politice ale vremii, precum  Mihail Kogălniceanu, Grigore Alexandrescu, Vasile Melinescu, Nicolae Golescu, Nicolae Şuţu şi alţii.
 

CUZA I-A UNIT PE FOCŞĂNENI

Abia după mai bine de trei ani de la Unirea Principatelor Române, pe 6 iulie 1862, domnitorul Cuza a emis Decretul de unificare a oraşului Focşani, care stipula printre altele că „ambele părţi ale oraşului Focşani, de dincoace şi de dincolo de Milcov, vor forma în viitor un singur oraş, care va fi reşedinţa judeţului Putna”.
Vestea  a fost primită extraordinar de focşănenii de o parte şi de alta a Milcovului, care s-au adunat la piatra de hotar şi au dărâmat-o şi au şters-o practic de pe harţa ţării.