Cum a pierdut oraşul Focşani şansa să devină capitala ţării. Kogălniceanu, intelectualul care s-a opus
0
Istoricii spun că cel care s-a opus acestei teorii, vehiculată şi în cancelariile lumii, a fost deputatul de Focşani, Mihail Kogălniceanu.
În urmă cu mai bine de 160 de ani a existat o perioadă când politica României depindea şi de oraşul Focşani. Se ştie foarte bine că Focşaniul a avut un rol extrem de important la realizarea actului istoric al Unirii Principatelor Române.
Aici a lucrat cel mai numeros Comitet Unionist din zona Moldovei, care număra aproximativ 200 de membri, iar în timpul alegerilor pentru Divanul Ad – hoc (un fel de Parlament), locuitorii oraşului Focşani au protestat cu vehemenţă împotriva silniciilor comise de guvern.
Istoricii ştiu cel mai bine însă că atunci s-a pus chiar problema ca Focşaniul să devină Capitala Principatelor Române, lucru măreţ pentru această urbe, teorie vehiculată chiar în cancelariile europene, care nu s-a mai realizat în cele din urmă, pentru motivul oraşul nu dispunea nici de o infrastructură corespunzătoare, nici de notorietate.
„Focşănenii au dorit ca oraşul să devină capitala Principatelor sau, măcar, reşedinţa Domnitorului, cu atât mai mult cu cât, voci influente din Europa, au susţinut această teorie, iar cu câţiva ani mai înainte, la 1848, în sprijinul aceleiaşi năzuinţe, Gheorghe Bibescu, domnul Munteniei, s-a căsătorit la Focşani, naşul de cununie fiind omologul său din Moldova, Mihail Sturza”, spune istoricul Florin Dîrdală, de la Arhivele Naţionale Vrancea.
Potrivit acestuia, membrii Comisiei Centrale de la Focşani, prin vocea lui Mihail Kogălniceanu, au respins categoric această opţiune. Mai mult decât atât, nici Iaşiul, nu a fost acceptat ca noua capitală, aspect ce i-a dezamăgit nespus şi pe ieşeni.
„Rolul de nouă capitală urma să-l joace Bucureştiul, oraş care pe lângă depărtarea semnificativă de maleficul Imperiu Ţarist dispunea de o populaţie şi o infrastructură acceptabile pentru noua calitate”, mai spune istoricul Dîrdală.
Comisia Centrală a lucrat trei ani la Focşani
La Focşani, pe strada care poartă astăzi numele Comisia Centrală a funcţionat clădirea Comisiei Centrale în care s-a înfăptuit, la 1859, unirea dintre cele două principate române, Moldova şi Muntenia, sub oblăduirea domnitorului Alexandru Ioan Cuza, punându-se astfel bazele statului român.
Practic, în casa boierului căminar Scarlat Bontaş închiriată de Comisie au fost puse şi bazele noii Constituţii valabile şi astăzi în Constituţia României, de către Mihail Kogălniceanu, membru din partea Moldovei.
„Casa, înaltă de patru metri, a fost închiriată de la boierul Bontaş de Comisia Centrală, comisie formată la Congresul de la Paris în 1856. A fost aleasă acea casă pentru că trebuia să fie una arătoasă, acolo veneau personalităţile. În plus, trebuia să fie aproape de hotelul Cimbru unde acestea se cazau. Hotelul era în clădirea în care se află acum Muzeul Unirii", ne-a spus muzeograful Dumitru Huţanu de la Muzeul Vrancei.
Comisia Centrală a funcţionat la Focşani de la 10 mai 1859 până în februarie 1862. Sarcina acestei comisii consta în realizarea unităţii legislative a Principatelor Unite, după ce se perfectase unirea politică.
Locul şi rolul Comisiei Centrale care a funcţionat la Focşani (10 mai 1859 – 14 februarie 1862), care prin activitatea, prin legile elaborate aici s-a dovedit a fi primul Parlament al României moderne. Aici au fost găzduite personalităţi politice ale vremii, membrii Comisiei Centrale, Mihail Kogălniceanu, Vasile Melinescu, Nicolae Golescu, Nicolae Şuţu şi alţii.
Muzeul Unirii din Focşani este astăzi cea mai bună dovadă a faptului că acest oraş are un trecut istoric încărcat de semnificaţii, însăşi clădirea muzeului fiind una care îşi întregeşte valoarea istorică şi prin evenimentele petrecute în perimetrul ei între anii 1859 şi 1862.
Mai puteţi citi:
Clădirea în care s-a înfăptuit Unirea dintre Moldova şi Muntenia a fost scoasă de pe lista monumentelor istorice. Terenul a fost cumpărat ulterior de omul de afaceri Vălică Epure, iar pe locul fostei Comisii Centrale „înfloresc" acum blocuri de locuinţe.
Amintirea sa este păstrată în casa memorială care îi poartă numele, din comuna de munte Cîmpuri, unde s-a născut şi a murit.
Se încarcă comentariile...
