Cine a fost Tudora Vrîncioaia, femeia care şi-a încredinţat cei şapte fii domnitorului Ştefan cel Mare

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Conform legendei care circulă în ţinut, numele ar veni de la Tudora Vrâncioaia, bătrâna care ar fi găzduit, ospătat şi încurajat în casa ei pe domnitorul Moldovei, Ştefan Cel Mare.

Pe un deal situat în imediata apropiere a comunei vrâncene Bîrseşti se află casa Babei Vrîncioaia, despre care se spune că este locul de unde a pornit la luptă domnitorul Ştefan cel Mare împreună cu cei şapte fii ai Tudorei  Vrîncioaia.

Tradiţia locală menţionează că după înfrângerea de la Războieni, Ştefan cel Mare s-ar fi retras în Munţii Vrancei pentru a-şi reface armata, iar la Bîrseşti a dat de casa Tudorei Vrâncioaia, care i-a oferit în ajutor pe cei şapte fii ai ei.

„lacătă-mi feciorii, măria ta! Aista-i Bodea, istălalt Spinea poreclit Spirea, celălalt Negrilă; apoi Bârsan, Spulber, Nistor şi cu Pavăl - alintat de mine Păulică. Sunt şapte fraţi ca şapte zmei, iuţi şi ageri la treabă ca şi la luptă. Ţin la ei ca la lumina ochilor. Dar acum când ţara-i la anaghie, ţi-i dăruiesc din toată inima. Cu ei şi cu întreaga gloată dimprejur mergi fără teamă şi am nădejde că vei putea alunga duşmanul din pământul ţării noastre dragi“, consemnează  etnologul vrâncean Simion Hîrnea în lucrarea "Legende şi locuri vrâncene".

image

Singura certitudine este faptul că în urma refacerii armatei, Ştefan cel Mare a transformat înfrângerea într-o victorie, alungându-i pe turci din ţară. Iar în semn de răsplată, fiecare fecior al Babei Vrîncioaia a fost împroprietărit cu câte un munte.

Aurel Nicodei, doctor în istorie şi specialist arheolog în evul mediu vrâncean, a documentat activitatea domnitorului atât în actele epocii, cât şi din punct de vedere al mărturiilor consemnate de tradiţia locală şi a ajuns la unele concluzii.

“Scopul politicii lui Ştefan era acela de a scoate Ţara Românească de sub influenţa otomană pentru a-şi asigura liniştea ţării sale. Conflictul dintre cele două ţări vecine, Ţara Românească şi Moldova, devine iminent în preajma anului 1470. Radu cel Frumos pregăteşte un atac împotriva Moldovei. Aflând aceasta, Ştefan, convins de faptul că cea mai bună apărare este atacul, organizează în februarie 1470 o campanie-militară care se finalizează cu incendierea Brăilei şi a Oraşului de Floci. Ca răspuns la această acţiune, Radu cel Frumos organizează o companie militară împotriva Moldovei în primăvara anului următor. Şi de această dată, Ştefan cel Mare preîntâmpină acţiunea vecinului său şi obţine o mare victorie asupra unui domn supus Porţii”, spune profesorul Aurel Nicodei.

Lupta fiind localizată în apropierea graniţei cu Moldova, este dată ca certă prima prezenţa a domnitorului Ştefan cel Mare în Vrancea. Doi ani mai târziu, în 1473, venirea domnitorului la râul Milcov este consemnată de cronicul Grigore Ureche:  „au sositu Ştefan vodă la margine, noemvrie 8 zile, au împărţitu steagurile oştii sale pre Milcov “.

Tradiţia vrâncenilor îl consideră pe Ştefan cel Mare ca fondator al dreptului de proprietate al vrâncenilor asupra munţilor Vrancei printr-un uric al Vrancei. Uricul este un act de proprietate veşnic pe care Ştefan l-a dat vrâncenilor ca recompensă pentru ajutorul acordat în luptele cu turcii. “Aceste legende neconfirmate de documentele cunoscute scot în evidenţă ecoul pe care l-a avut personalitatea domnului asupra locuitorilor Ţării Vrancei. Trecând de la tradiţie la documente reale, istoriografia evidenţiază rolul important pe care l-a avut între anii 1469- 1484 în rezolvarea problemei stabilirii graniţei între Moldova si Tara Românească”, mai susţine Aurel Nicodei.

Vrâncenii îi poartă un mare respect domnitorului Moldovei, iar la 400 de ani de la comemorarea morţii sale, în anul 1904, pe dealul Bârseştilor a fost ridicat un monument.

image
Focşani



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite