Sinucidere la un azil de bătrâni din Craiova. Pensionarii, despre condiţiile vitrege din cămin: "Am ajuns osul şi pielea de la nemâncare"

Bătrânii acuză modul în care sunt întreţinuţi la cămin.

O bătrână de 86 de ani, de la azilul de bătrâni de lângă Spitalul Judeţean de Urgenţă din Craiova s-a aruncat pe geam, de la etajul patru. Pensionarii scot la iveală detaliile cutremurătoare ale vieţii trăite în cămin.

Constanţa Cumpănaşu, de 86 de ani, din Craiova, s-a aruncat pe geam ieri dimineaţă. Asistentele de la  Serviciul Public de Asitenţă Socială au declarat că, bătrâna s-a aruncat pe geam imediat după ce s-a efectuat vizita. Trupul neânsufleţit al victimei a fost transportat la spital în vederea efectuării necropsiei. “Este vorba despre o femeie în vârstă de 86 de ani care s-a aruncat de la o fereastră de la etajul patru, după cum a reieşit din primele cercetări“, a declarat Florentina Popescu, purtător de cuvânt în cadrul Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Dolj. Trupul neînsufleţit al acesteia a fost transportat la morga Spitalului Nr. 1, în vederea efectuării necropsiei.

"Aş mânca, dar nu am ce"

Mai mulţi bătrâni de la acest cămin au apelat la reporterii Adevărul de Seară, pentru a vorbi despre condiţiile vitrege în care îşi duc existenţa. O pensionară a venit la redacţie, "cu burta goală. Sunt cam ameţită, aseară abia am băgat ceva în gură. Aşa sunt cam în fiecare zi. Aş mânca, dar nu am ce. Ajutaţi-ne, vă rugăm! Nu mai avem la cine să strigăm după ajutor!", ne-a spus S.P., o bătrână care a preferat să nu-i fie făcut public numele, "pentru că nu o să mai primesc nicio porţie de mâncare, dacă se află că am venit la ziar. Mi-e teamă să nu mă lase pe drumuri", a mărturisit bătrâna.

Reporterii Adevărul au ajuns în mai multe zile la căminul de bătrâni, pentru a vedea în ce constau mesele pe care bătrânii le servesc zilnic. Oamenii spun că au înaintat mai multe reclamaţii conducerii unităţii şi Primăriei, însă fără niciun rezultat.

"Abia mai avem vlagă"

Cu o cană de ceai neîndulcit, un cub de brânză topită şi o felie subţire de pâine: aşa îşi încep ziua cei 200 de bătrâni din cămin. Constantin R. recunoaşte că ceaiul pe care îl primeşte de dimineaţă nu e suficient pentru un bărbat ajuns la vârsta de 72 de ani.  „Abia mai avem vlagă. Apa fiartă cu buruieni, pe care o bem de dimineaţă, ţine mai mult de sete. Până la prânz, răbdăm”, explică olteanul. S.P. (80 de ani), din Craiova, spune că abia se poate ţine pe picioare de la bucatele sărăcăcioase pe care le serveşte, de-a lungul zilei. „Am slăbit, de nici fusta nu mai mă cuprinde. Burta mi-e suptă, de parcă aş fi ţinut post negru o săptămână. Am ajuns numai osul şi pielea. Am făcut ulcer şi gastrită de la nemâncare”, adaugă femeia, internată la cămin de aproape două decenii. 

"Mă ridic de la masă lihnită"

Bătrâna, care a lucrat o viaţă întreagă ca secretară, povesteşte despre suferinţa sa, care ar avea la bază inaniţia. „Când ies pe stradă, sunt ameţită, de mi-e frică să nu cad la pământ. Porţia de unt de dimineaţă abia îmi ajunge să o întind pe o jumătate de felie de pâine. Mă ridic de la masă lihnită”, completează aceasta. 

Rămâi pe craiova.adevarul.ro pentru a afla la ce metode apelează bătrânii de la azil, ca să-şi potolească foamea, şi care este explicaţia, pentru această situaţie, a conducerii instituţiei.