FOTO Sahara Olteniei, locul care se transformă în deşert în lipsa irigaţiilor şi perdelelor forestiere. 100.000 de hectare de teren, acoperite complet cu nisip

„Sahara Olteniei“ este cuprinsă între Calafat, Poana Mare, Sadova, Bechet, Dăbuleni şi Dunăre, iar deşertificarea afectează în momentul de faţă 100.000 de hectare de teren. Oamenii susţin că sunt zone în care nici buruienile nu mai cresc, iar în următorii 10 ani situaţia va fi una dezastruoasă.

Problema nisipurilor din Sahara Olteniei a fost rezolvată între anii 1960-1970, însă imediat după revoluţie sistemul de irigaţii a fost distrus, iar pomii şi viţa de vie au dispărut. Pe solul nisipos de la Dăbuleni nu mai rodeşte mai nimic, iar din această cauză unii fermieri au renunţat să mai investească banii în culturile neroditoare.

„Pământul nu este bun de nimic, de la an la an este neroditor, iar din punctul meu de vedere situaţia va fi din ce în ce mai rea. În 10 ani nu o să mai cultivăm nimic aici în zonă şi nici nu cred că sunt soluţii pentru a stopa acest fenomen. Acolo unde sunt dunele de nisip nici nu are rost să cultivăm absolut nimic, pentru că sunt bani pierduţi. Cred că cel mai bine s-ar preta culturile timpurii, viţă de vie sau cred că ceva pomi ar merge“, a precizat Ion Barbu, fermieri din Dăbuleni.

Deşertului îi mai ţin piept puţinii oameni din oraşul Dăbuleni, iar temperaturile de foc au transformat, încet, încet, pământurile în deşert. 100.000 de hectare de teren au fost acoperite complet cu nisip, iar situaţia este una alarmantă.

Cercetătorii de la Staţiunea de Cercetare Dăbuleni încearcă să găsească culturi care să se adapteze cât mai bine în zonă, dar în momentul de faţă stoparea acestui fenomen este un lucru aproape imposibilă. „Cartoful dulce este o specie mai nouă, la care am creat răsadul şi urmează ca în mai să venim cu el în teren. De asemenea, lansăm experienţele privind culturile de câmp, plantele medicinale“, a precizat Aurelia Diaconu, directorul Staţiunii de Cercetare Dăbuleni.

Specialiştii sunt convinşi că, dacă nu vor fi luate măsuri, cu siguranţă sudul României se va transforma într-un deşert. 1.000 de hectare de teren sunt înghiţite în fiecare an de nisip. Pentru a putea lupta împotriva deşertificării ar trebui să aibă loc împăduriri sau să fie reînfiinţate sistemele de irigaţii.

„Cel mai mare necaz al nostru de aici este lipsa apei. Fiecare se descurcă cum poate, iar în lunile de vară totul este pârjolit, nu degeaba se numeşte Sahara Olteniei. Au fost ani în care din cauza solului nisipos nu s-a făcut mai nimic şi am pierdut banii pe care i-am investit. 100.000 de hectare de teren sunt afectate în momentul de faţă din cauza deşertificării, iar în curând o să vedeţi că totul o să fie îngropat sub aceste dune de nisip. Soluţii la momentul respectiv nu există indiferent de ce vor unii să ne spună. Acest fenomen a scăpat de sub control, iar acum totul este pierdut“, a spus un fermier.  

Soiurile tropicale care se cultivă în Sahara Olteniei:

Fasole africană- Au fost create la Staţiunea de Cercetare de la Dăbuleni două soiuri unicat de alune de pământ, denumite Dăbuleni şi Viorica. Este bogată în proteine, acizi esenţiali şi este foarte bună pentru digestive.

Arahide - Terenurile nisipoase din Sahara Olteniei sunt bune pentru cultivarea arahidelor. Producţia este deja de 2,8 tone la hectar, iar preţul de vânzare este de 15 lei. 

Cartoful de Coreea-seamănă la gust cu dovleacul şi este recomandat de nutriţionişti pentru proprietăţile lui unice, iar un kilogram se vinde pe piaţă cu 10 lei.