Craiova: Un doljean vrea să reconstruiască avionul lui Henri Coandă

O echipă de specialişti în aeronautică va reedita zborul care l-a făcut celebru în lume pe savantul român.

Câţiva specialişti în aeronautică adunaţi de un localnic din Perişor lucrează la reconstrucţia primului avion cu reacţie din lume, realizat acum 100 de ani de Henri Coandă.

De mai bine de cinci, Nicolae Stăncioiu, un localnic din Perişor, comuna în care Henri Coandă a copilărit, adună date şi schiţe pentru a finaliza un proiect grandios: reconstrucţia primului avion reactiv (avion cu reacţie) din lume.

El a strâns o sumedenie de dischete cu documentaţia şi interviurile date de savant. În 1910, la vârsta de 24 de ani, pionierul aviaţiei mondiale a expus avionul cu reacţie la salonul aeronautic de la Paris, precum şi o demonstraţie.

Marii industriaşi au făcut tot posibilul ca invenţia care revoluţiona zborul să fie trecută sub tăcere, pentru a nu le distruge afacerile cu avioane clasice, ne informează Stăncioiu.

„Piesele le vom realiza după nişte desene făcute chiar de savant. Avionul va fi realizat în mărime naturală şi, dacă este posibil, vom reedita zborul din 1910. Vrem să-l finalizăm până în 2010, când vom sărbători 100 de ani de când Henri Coandă a reușit să se desprindă cu el de la sol”, mai spune încrezător Stăncioiu.

Inventatorul Justin Capră sprijină iniţiativa

Fondator al Asociaţiei „Henri Coandă”,  perişoreanul a reuşit să coopteze în echipa sa mai mulţi cercetători şi specialişti în aeronave. Şi inventatorul Justin Capră îi este alături lui Stăncioiu.

Acesta a venit special la Craiova împreună cu inginerul în aeronave Sorin Dinea. „Cerem sprijinul oricui deţine informaţii, memorii proprii, oameni care l-au cunoscut, documente, obiecte legate de viaţa şi activitatea savantului pentru a putea realiza avionul cu reacţie Coandă 1910,” explică inginerul.

Deşi deţine o serie din cele mai importante schiţe adunate cu eforturi mari, echipa lui Stăncioiu se confruntă cu lipsa banilor. Pentru a duce la îndeplinire îndrăzneţul proiect are nevoie de circa 50.000 de lei.

„Avem nevoie de bani pentru a procura materialele din care va fi construit avionul şi pentru plata muncitorilor care vor lucra la realizarea lui”, susţine Stăncioiu. 

Echipa de specialişti a lui Stăncioiu vrea să realize nu numai avionul cât mai aproape de varianta sa din 1910, ci şi un muzeu Coandă în Bucureşti. Muzeul, casa ce a aparţinut familiei lui Henri Coandă, a funcţionat până în 1977, când a fost desfiinţat.

IAR 90 funcţionează după principiile lui Coandă

„După cutremurul din 77 casa a ieşit din circuitul turistic, iar acum găzduieşte o ambasadă”, mai adaugă Dinea.

Printre schiţele descoperite se află referiri la o farfurie zburătoare proiectată de Coandă, obiectul care a revoluţionat aviaţia şi ale cărui principii de zbor stau la baza majorităţii avioanelor performante, printre care şi B-2.

Acest proiect a fost mult timp secret de stat în America. Din 1910 o serie de aeronave au fost create după principiile lui Henri Coandă. Şi aeronava IAR 90 funcţionează după principiile lui Coandă.

Petre Gigea, fost ministru de finanţe pe vremea comunismului, ne-a povestit că este posibil ca americanii să fi construit farfuria zburătoare după schiţele savantului român, după ce acesta a fost chemat la NATO în 1963.

„Ne aflam la o întrunire NATO. Americanii pierduseră legătura cu naveta spaţială Mariner-3. Aflând că sunt români acolo au solicitat o întrevedere cu noi. Ne-au cerut să-l contactăm pe savant şi să îl aducem acolo. Henri Coandă împreună cu Werner von Braun, părintele bombei atomice, au reuşit să restabilească legătura. Cred că acel moment a fost puntea de legătură între savantul nostru şi americanii de la US Air Force, iar farfuria zburătoare să fi fost creată în hangarele americane”, ne-a dezvăluit Gigea.

În 1939 a început să studieze farfuria zburătoare

Henri Coandă s-a născut în Bucureşti, tatăl său provenind dintr-o familie de boieri olteni, ofiţer de carieră, iar mama, franţuzoaică, era rudă a lui Louis Pasteur. Şi-a definitivat studiile la Şcoala superioară de aeronautică şi construcţii mecanice din Paris, prima facultate cu acest profil din lume.

În 1933 brevetează celebrul „Efect Coandă“ - teoria de bază a dinamicii fluidelor, cu multiple aplicaţii în domeniul aeronauticii, dar nu numai. Fiica lui Henri Coandă a donat statului român, la finalul anilor 1970, după moartea savantului, un adevărat „container” de 800 kg cu documente pline cu informaţii legate de proiectele acestuia.