Ziua în care Dobrogea de Sud a rămas fără români. Detaliile tratatului dureros prin care am pierdut Cadrilaterul

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Evacuaţi din Cariater FOTO www.istoriepescurt.ro
Evacuaţi din Cariater FOTO www.istoriepescurt.ro

La 20 septembrie 1940 a început procesul de evacuare a populaţiei din Cadrilater în urma tratatului de la Craiova de la 7 septembrie 1940, proces încheiat la 1 octombrie 1940.

După cedarea Cadrilaterului statului bulgar, a început şi schimbul de populaţie: românii din Cadrilater au venit în România, iar bulgarii şi nemţii au plecat la scurt timp în ţările din care proveneau, abandonându-şi gospodăriile.

O situaţie exactă a numărului de români discolaţi din Dobrogea de Sud nu există, ci la arhive găsim numărul de capi de familii. Probabil, la vremea aceea situaţia era necesată pentru a se cunoaşte numărul de parcele de teren cu care erau împroprietăriţi românii. Astfel, în documentul „Aspecte ale aplicării Tratatului de la Craiova din 7 septembrie 1940 în judeţul Tulea“, semnat de Valentina Postelnicu aflăm că erau 21.897 cap de familie, dintre care în Constanţa au ajuns 9.000, în Tulcea 8.000, iar restul în Oltenia, Banat şi Moldova.  

Cum schimbul de populaţie a început iarna, nu toţi românii din Cadrilater au putut ajunge în satele din Tulcea şi Constanţa şi o parte au fost plasaţi provizoriu în Ialomiţa. 

Odată cu venirea primăverii, procesul trebuia să fie finalizat. Comisariatul pentru executarea Tratatului de la Craiova a cerut prefecturilor pe teritoriul cărora se aflau aceşti români veniţi din Cadrilater să expedieze 2.260 de familii în judeţele Constanţa şi Tulcea, pentru a fi reaşezate în gospodăriile părăsite de populaţia bulgară expatriată.

Terenurile rămâneau neînsămânţate

Prefecţii însă aveau mari probleme, întrucât oamenii nu se dădeau duşi cu una, cu două, după ce apucaseră să-şi încropească o mică gospodărie. Şi atunci, organismul de la Bucureşti a cerut luarea unor măsuri. „Consecinţa acestui refuz, se arată într-un document al vremii, este aceea că suprafeţele de teren rămase de la populaţia bulgară în judeţele Constanţa şi Tulcea, din cauza lipsei braţelor de muncă, vor rămâne neînsămânţate. 

„Toţi acei foşti colonişti care refuză să se supună ordinelor primite de a se prezenta imediat la locurile ce le-au fost destinate vor fi excluşi de la orice avantaje din partea statului. Aceştia vor fi consideraţi ca reaşezaţi şi decăzuţi din toate repturile lor ce rezultă din dispoziţiunile Tratatului de la Craiova, neputând conta în viitor pe nici un fel de sprijin din partea statului“, se arată într-un document din anul 1941 emis de Comisariatul General pentru Dobrogea, semnat de Eugen Zwiedenek, subsecretar de stat al colonizărilor. 

Actul a fost publicat în volumul „Dobrogea în Arhivele româneşti (1597 – 1989)“, care reuneşte 413 documente şi cărţi poştale inedite, culese de la Arhivele Naţionale ale României şi de la structurile sale judeţene, Serviciul Istoric al Armatei şi Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii. Coordonator al cărţii este dr. Virgil Coman, fostul director al Arhivelor Naţionale, Filiala Constanţa.

image

Cum am pierdut Cadrilaterul 

Partea de sud a Dobrogei este formată din judeţele Durostor şi Caliacra. Principalele oraşe din această zonă sunt Silistra, Turtucaia, Dobrici (Bazargic), Balcic şi Cavarna. Ţinutul românesc este acum al vecinilor bulgari. Cadrilaterul a rămas în perioada 1913 – 1940 în componenţa României. În acel an, reprezentantul german în România a informat guvernul român că trebuie să cedeze Bulgariei întreg Cadrilaterul, ca urmare a întâlnirii din 15 iunie 1940 de la Berchtesgaden dintre Hitler şi primul ministru bulgar. Guvernul român a făcut demersuri la Sofia pentru începerea de negocieri.

Tratativele au început la Craiova pe 19 august. La poarta Palatului Jean Mihail (actualul Muzeu de Artă) din Craiova, unde se ţineau şedinţele, aşteptau cu nerăbdare rezultatele tratativelor, sute de dobrogeni macedoneni.

În ziua de 7 septembrie, generalul Ion Antonescu a dat un ordin telefonic prin care a cerut să se iscălească „tratatul“ de cedare a Cadrilaterului, lucru care s-a făcut imediat. Actul a fost semnat de un membru al delegaţiei, şi nu de Alexandru Cretzianu, şeful părţii române la tratative, cel din urmă refuzând categoric. La 13 septembrie 1940, Ion Antonescu a ratificat tratatul de cedare a sud-estului Dobrogei, aflăm de pe www.istorie-pe-scurt.ro.

Delimitarea trasată de Tratatul de la Craiova

Tratatul semnat de monarhiile celor două state prevede care vor fi graniţele noii împărţiri:

„Noua frontieră va începe dela Dunăre, imediat în aval de Silistra, pentru a ajunge la Marea Neagră la aproximativ 8 km Sud de Mangalia.

Între aceste două puncte extreme, ea va urma o linie convenţională lăsând de o parte, Bulgariei, satele: Kalipetrovo, Kara-Orman-Kranova, Kadi-Keui (Cadiul), Terz-Kundu (Ters-Cindu), Ketchi-Deresi (Pârâul Caprei), Deliyusuf Kuyussu (Pădureni), Hassantchi (Asăneşti), Dourassy, Enidje (Enigea-Haidar), Hissarlik, Tchifut-Kuyussu, Murfatche (Predel), Husseintche (Viceva) şi Akandji (Vâltoarea);

de altă parte, României, satele: Almaly, Essekeui, Karvan Mic, Karvan Mare, Velikeui, Kalaidji (Făurei), Redjebkuyussu (Tudor Vladimirescu), Teke Deresi (Valea Ţapului), Dobrimir (Dobromir din Deal), Hissarlik (Cetatea), Hairankeui (Dumbrăveni), Dokusagatch (Măgura), Dere-keui (Cerchezul), Doulikeui (Darabani), Valaly (Vâlcelele), Kadikeui (Coroana) şi Ilanlik (Vama Veche).

Înaltele Părţi Contractante sunt de acord pentru a proceda, într'un termen de trei luni, socotit cu începere dela data schimbului instrumentelor de ratificare ale Tratatului de faţă, la un schimb obligator între supuşii români de origină etnică bulgară din judeţele Tulcea şi Constanţa (acesta din urmă în delimitarea anterioară datei de 14 Iunie 1925) şi supuşii români de origină etnică română din judeţele Durostor şi Caliacra.

image

În ce priveşte supuşii români de origină etnică bulgară şi supuşii bulgari de origină etnică română din celelalte regiuni ale României şi ale Bulgariei, imigrarea în ţara lor de afinitate etnică rămâne facultativă, într'un termen de un an, cu începere dela data schimbului instrumentelor de ratificare ale Tratatului de faţă.

Totuşi, s'a convenit că Guvernul Român va putea decreta emigrarea obligatorie în Bulgaria a unui număr de supuşi români de origină etnică bulgară, egal cu acel al supuşilor bulgari de origină etnică română, care-şi vor fi exercitat facultatea de a emigra, conform alineatului precedent, - Guvernul Bulgar angajându-se să primească pe teritoriul său pe zişii supuşi români de origină etnică bulgară.

În mod reciproc, Guvernul Bulgar va putea decreta emigrarea obligatorie în România a unui număr de supuşi bulgari de origină etnică română, egal cu acel al supuşilor români de origină etnică bulgară, care-şi vor fi exercitat facultatea de emigrare, conform alineatului al 2-lea al prezentului articol, - Guvernul Român angajându-se să-i primească pe teritoriul său.

Persoanele care părăsesc România, respectiv Bulgaria, în virtutea Acordului de faţă, vor pierde de plin drept calitatea lor de cetăţeni români sau bulgari, în momentul plecării lor de pe teritoriul celor două Regate.

Statul Român ia în sarcina sa despăgubirea românilor ce părăsesc bunurile lor rurale situate în teritoriile transferate Bulgariei.

Statul Bulgar va despăgubi pe cetăţenii români de origină etnică bulgară ce vor părăsi bunurile lor rurale situate în judeţele Constanţa şi Tulcea.

Supravegherea operaţiunilor pentru transferul puterilor, ca şi controlul operaţiunilor de evacuare şi de ocupare a teritoriului vor fi asigurate de către o Comisiune Mixtă româno-bulgară compusă din 10 membri (civili şi militari), în număr egal din amândouă părţile.

Această comisiune va fi ajutată de două Subcomisiuni similare, una pentru judeţul Caliacra, cealaltă pentru judeţul Durostor.

Delegaţii bulgari în Comisiune vor fi primiţi de către delegaţii români la staţiunea de frontieră Boteni (Botievo) la 15 Septemvrie 1940, orele 18 şi vor fi conduşi la Bazargic (Dobrici), unde Comisiunea Mixtă îşi va avea sediul permanent.

Delegaţii bulgari în cele două Subcomisiuni vor fi primiţi la aceeaşi dată şi la aceeaşi oră de către delegaţii români respectivi la Boteni (Botievo) şi la Turcsmil, de unde vor fi conduşi la Bazargic (Dobrici) şi la Turtucaia (Toutrakan) la 25 Septemvrie 1940, orele 9, cele două Subcomisiuni se vor duce respectiv la Casim (I.G. Duca) şi la Silistra.

image

Delegaţii români în Comisiune şi în Subcomisiunile Mixte, vor părăsi teritoriul transferat Bulgariei la 1 Octomvrie 1940, orele 9, fiind conduşi până la noua frontieră de către delegaţii bulgari.

Forţele aeriene, fluviale şi maritime ale celor două Înalte Părţi Contractante, nu vor avea niciun moment dreptul de a depăşi linia atinsă de către propriile lor forţe terestre.

Trupele care pleacă, nu vor putea lăsa în urmă şi trupele care ocupă, nu vor putea sub niciun motiv să fie precedate de formaţiuni paramilitare, sau de indivizi având asupra lor arme de foc.

Fiecare din Înaltele Părţi Contractante va da ordine formale trupelor sale, de a se abţine dela orice jaf şi va reprima cu energie orice acţiune de acest fel.

Guvernul român va lua în posesiunea sa şi va deveni proprietarul cantităţilor de porumb, bumbac şi floarea soarelui, aparţinând emigranţilor bulgari şi Guvernul bulgar va lua în posesiune în aceleaşi condiţiuni, recoltele respective ale românilor din judeţele Caliacra şi Durostor“.

Vă mai recomandăm:

Insula Şerpilor, rana deschisă a României, de la stăpânirea bizantină la cea a „Sublimei Porţi“. Detalii din culisele faimosului proces de la Haga

Anatole Magrin, primul care a surprins Constanţa în imagini. Istoria fascinantă a celui care a fost fotograful regelui Carol I

Dobrogea, cel mai frumos pământ al României - botezată după un slav

FOTO VIDEO Înapoi spre rădăcinile neamului românesc, la pas pe tărâmul apostolului Andrei

VIDEO Dobrogea, peisaj de secol XIX. Căutarea sclavului Carfin din „Aferim!“, pe ecranul Festivalului de la Berlin

FOTO VIDEO Vacanţă în România. În Dobrogea, ca-n Jurassic Parc. Aventură prin nordul judeţului dintre Dunăre şi Marea Neagră

Cel mai frumos sat din Dobrogea. 2 Mai, locul unde răsare marea

Povestea unui ziarist de modă veche. Jurnalistul de la „Adevărul“ care a dat numele bibliotecii, a unei străzi şi a unei şcoli din Constanţa

Fascinanta istorie a turcilor şi tătarilor din România: de la stăpânii Dobrogei otomane la supuşii unei ţări ortodoxe

Constanţa



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite