VIDEO Părintele Constantin Necula despre „obrăznicia“ din copilărie. Cum i-a cerut factură preotului de cartier
0
Preotul Constantin Necula a povestit în prima sa conferinţă publică de la Constanţa despre „obrăznicia“ sa din copilărie de a cere preotului să dea factură pentru banii încasaţi de la familia sa.
Părintele Constantin Necula a stat de vorbă, pentru prima dată, cu credincioşii de la Constanţa cărora le-a dedicat seara de vineri, 9 martie, începând cu ora 18.00, la biserica cu hramul Naşterea Maicii Domnului - Sfânta Maria (Bdul. 1 Mai nr. 21, la Far), în prezenţa IPS Teodosie, arhiepiscopul Tomisului.
Necula le-a vorbit oamenilor „Despre responsabilitate şi bucurie creştină“, la evenimentul organizat de Arhiepiscopia Tomisului, prin Departamentul Cultural, Societatea Biblică Interconfesională din România şi Universitatea Lucian Blaga din Sibiu.
Doctor în Teologie şi conferenţiar universitar la Facultatea de Teologie Ortodoxă Sfântul Andrei Şaguna a Universităţii Lucian Blaga din Sibiu, preotul Constantin Necula este autor de cărţi de predici, de studii şi articole de specialitate, dar şi de cărţi pentru copii şi tineret. A participat la numeroase conferinţe în ţară şi în străinătate, precum şi la emisiuni de radio şi de televiziune.
Învăţăturile părintelui Necula
Redăm câteva dintre învăţăturile părintelui Constantin Necula, rostite la Constanţa:
„Mă tem să nu stric cu un cuvânt omenesc frumuseţea serii acesteia, dar nădăjduiesc ca Dumnezeu să pună cuvântul şi să vă dea înţelepciunea de a pleca de aici aşa cum e apusul de soare pe care l-am văzut la Constanţa, liniştit şi cuminte în tot ce priveşte Biserica noastră“.
„O traumă nu se poate vindeca fără bucurie şi credinţă, relaţie care este cea mai puţin cercetată astăzi. Unde nu e nădeje, nu e nici dragoste. Un om trebuie să dăruiască nădejde“.
„Am crescut într-un cartier, Steagul Roşu din Braşov, care nu avea duminică. Mă trezeam mai degrabă la un meci de fotbal decât la slujba de la biserică. Preotul venea rar în cartier, la Bobotează sau de Înălţarea Sfintei Cruci. Venind odată la noi cu Boboteaza, el a luat bani de acolo de unde pusese mama cu tata, dar a luat banii de gaze. Am fost obraznic, recunosc, dar l-am întrebat: ‘Părinte, nu daţi şi factura?’ Tata s-a supărat iniţial pe mine, apoi a început să zâmbească. A trebuit să se împrumute pentru a plăti gazele. Şi el mi-a zis că dacă vreodată voi face vreo profesie vocaţională, să uit că trebuie să iau şi bani“.
„Bucuria pe care ne-o propăvăduieşte lumea de azi e stearpă. E veselie care lasă mahumureală, care se rezolvă dimineaţa cu zeamă de varză şi 2-3 aspirine. Dacă treci de pe un canal tv pe altul se stinge bucuria. E bucuria ştirilor care amestecă minciuna cu adevărul sau cu minciunaa şi mai mare“.
„Cea mai frumoasă dintre bucurii se poate trăi numai în Biserică, în taina dumnezeieştii împărtăşanii, a aşezării la îndemâna lui Hristos. Când eram mic, am fost şocat să văd că în biserică, dincolo de uşă, dacă apăs pe clanţă, sunt oameni. Oameni înăuntru, oameni pe pereţi. La şcoală eram pedepsit dacă mă uitam pe pereţi. La biserică, oamenii înţeleg mai bine dacă sunt atenţi la oamenii de pe pereţi“.
„Cum eviţi deochiul? Evitaţi locurile unde poţi fi deochiat“.
„Nu trebuie să spuneţi ce simţiţi unui om care se supără să audă asta. Unui om însurat, de pildă, nu-i place să audă că-l iubiţi, decât dacă el vrea să încerce lucruri grele“.
„O mamă bună înlocuieşte cu maximum un tată de absent. Copiii au nevoie de ambii părinţi doar în măsura în care ei rămân mama şi tată. Ştiu femei care trăiesc o viaţă în abuzul soţilor, suportând alcoolimsul şi violenţa ‘ca să aibă copilul tată’. Ăsta nu este tată. Nu numele pe hârtie te face tată, ci efortul de a creşte împreună cu el“
„Liniştea interioară se câştigă din foarte multă muncă de sine“.
„Cel mai greu ierţi pe cei cărora le-ai greşit. Aveţi impresia că generaţia tânără e cea mai necredincioasă? Nu-s ei cei mai neiertători. Ca dovadă că întâi au strigat ‘Vrem spitale, nu catedrale‘, apoi s-au rugat cu ‘Tată nostru‘, cerându-şi iertare. Pentru mine a fost extrem de important că Biserica a reuşit să gestioneze una dintre cele mai mari minciuni media pe care le-a avut România în ultimii 800 ani“.
„Convingeţi-vă prietenul să vină la biserică, cu zâmbet, dându-i atenţie, fiind destinsă, nu trăgând de el. Mă întreabă tinerii foarte des de unde să se căsătorească. Dacă-l iei din discotecă, de discotecă îl ai. Dacă-l iei din bar, din bar îl ai, dacă-l iei din biserică, de biserică îl ai“.
„Preotul nu este marţian, este şi el ok, ca toţi. Doar oamenii îi dau puterea să rămână la amvon“.
Pe aceeaşi temă:
„Între cer şi pământ“, conferinţă cu părintele Constantin Necula
Se încarcă comentariile...
