FOTO VIDEO Vacanţă în România: Litoralul, aşa cum trebuie cunoscut. Poveşti cu kilometri de plajă virgină şi faţa mai puţin cunoscută a Mării Negre

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Constanţa - Litoralul românesc al Mării Negre, de la nord la sud FOTO Sînziana Ionescu
Constanţa - Litoralul românesc al Mării Negre, de la nord la sud FOTO Sînziana Ionescu

De la Histria la Vama Veche, coasta Mării Negre este o călătorie în timp, într-un spaţiu imemorial din care s-a născut întâi Dobrogea, apoi România. Totul despre o zonă istorică, însemnată în paginile celei mai frumoase campanii "Adevărul" - "125 de locuri pentru care iubim România. Jurnal de vacanţă".

Litoralul românesc este mai mult decât „salba de staţiuni“ construite de comunişti. Zona litorală trebuie descoperită de la origini, începând din nord, cu cea mai veche aşezare urbană a României, Histria. Parcurgând coasta Mării Negre spre sud, veţi cunoaşte locuri fabuloase, oameni de diferite seminţii şi frumuseţi-unicat. Spiritul litoralului românesc nu poate fi cuprins în niciun ghid turistic şi în niciun manual de istorie. Trebuie să-l descoperiţi.

Înainte de Ceauşescu: grecii, apoi romanii

Cea mai veche aşezare urbană din România se află pe ţărmul înalt al Mării Negre, la 65 de kilometri nord de Constanţa. Cetatea Histria a fost întemeiată în anii 650 î.Hr. de greci – primii cuceritori care au descălecat pe tărâmul dacic al Scythiei Minor. Picior de pod al civilizaţiei, colonia înfloritoare a dominat Pontul Euxin (actuala Mare Neagră) secole la rând, atât pe vremea stăpânirii greceşti, cât şi a celei romane.

Vestigiile sale – cu ziduri de incintă, temple, terme, străzi, bazilici, agora, magazine, cartiere de locuinţe – alcătuiesc o comoară arheologică pentru reconstituirea unui trecut îndepărtat. În localitatea de lângă cetate, Istria, există o altă bijuterie a Dobrogei costiere. Biserica îngropată de la Istria a fost construită în 1857, pe vremea Imperiului Otoman.

Pe atunci, locaşurile de cult ale creştinilor nu aveau voie să fie mai înalte decât cele ale musulmanilor, aşa că localnicii au găsit soluţia. Biserica urma să fie ridicată pornind de la adâncimea de un metru, dar glasul ei avea să se înalţe mai sus decât orice turlă.
Pentru a crea o acustică de mănăstire, în zidurile micuţei biserici albe au fost încastrate amfore din cetatea Histria. Zidurile au fost întărite cu pilaştri şi coloane antice cu capiteluri, care ţin în picioare biserica îngropată de la Istria – monument unic al Dobrogei.

Plaja Vadu, ultimul refugiu

Cu introducerea în istorie făcută, merită să plonjaţi în natură pentru a vă destinde. Aveţi două lacuri în apropiere, Histria şi Nuntaşi – cel din urmă cu extraordinare proprietăţi terapeutice. Dar trebuie să ajungeţi la plaja sălbatică de la Vadu. Satul se află la 27 de kilometri de Istria, spre Constanţa. Accesul este dificil, menit să vă pună la grea încercare. Pe dunele de nisip faceţi un off-road până la stufărişul care anunţă malul. Dincolo de el vă aşteaptă Edenul, cu Adam şi Eva ici şi colo, răzleţiţi pe distanţe de kilometri.

Pe plaja sălbatică de la Vadu, nisipul este fin, iar apa are o limpezime de cleştar. Este o linişte absolută şi vă veţi simţi ca la începuturile lumii. După numerele de înmatriculare româneşti şi străine ale maşinilor lăsate pe dune vă veţi da seama că vestea plajei de la Vadu s-a dus în toată Europa. Turiştii preferă locul pentru că este ascuns, liber şi ideal pentru campare direct pe plajă.

Cale de kilometri nu veţi găsi nimic în jur, niciun chioşc, nicio casă. De aceea este preferabil să vă aprovizionaţi cu tot ce vă trebuie pentru popas. Căci precis nu vă veţi lăsa duşi aşa uşor de aici. La fel de sălbatică precum Vadu este plaja vecină, Corbu, la numai 11 kilometri distanţă. Nici aici accesul la malul mării nu este uşor, fiind chiar mai abrupt. Corbu este comuna de care aparţine Vadu, iar apropierea de un centru urban (la 12 kilometri de Năvodari) se cunoaşte. Întreprinzătorii au intuit potenţialul zonei pe care au început s-o exploateze turistic. Există deja cherhanale, căsuţe pentru cazare, standuri de pescuit, centru de agrement, tabără, terase şi chiar o mică grădină zoologică.

 

Plaja Vadu, Constanţa - Ultima frontieră sălbatică a litoralului

Primul oraş de pe litoral, Năvodari, este un loc de vizitat pentru curiozităţile sale edilitare. Năvodariul este presărat cu statui reprezentând lei, nimfe, pescari cu năvod sau sirene. Ca să ajungeţi la mare, traversaţi podul Canalului Poarta Albă-Midia Năvodari. Aşa ajungeţi în tabără, renumita destinaţie de vacanţă a copiilor patriei. Plaja de la Năvodari este întinsă, largă şi aerisită, iar apa mării se adânceşte lin. Dacă în zare nu s-ar vedea rafinăria-colos de la Petromidia, peisajul ar fi idilic.

Mamaia pentru toţi

Între Năvodari şi Mamaia se naşte o legendă: a distracţiilor. Cale de 15 kilometri, drumul arid străjuit de fostul Han al Piraţilor este acum de nerecunoscut. A fost transformat în minibulevardul unui cartier rezidenţial de lux. Mamaia Sat, aşezarea din spatele Hanului Piraţilor, a rămas sat doar cu numele. Este populat numai de vile la ale căror porţi din fier forjat stau de pază limuzinele. La fel stau lucrurile şi peste drum, pe partea dinspre mare. În zonă se închiriază camere sau chiar vile întregi, iar plaja este la capătul străzilor largi, asfaltate. Aici, între Năvodari şi Mamaia, este noul loc de adunare al turiştilor şi mai ales al localnicilor care fug de tumult. Plaja este presărată cu mici baruri din lemn şi stuf, decorate cu plase de pescuit. Pe nisip lenevesc hamace, baldachine, leagăne şi şezlonguri.

Fiecare bar are nota sa exotică şi se întrece în oferte: muzică personalizată, ecrane pentru proiecţii de filme în aer liber, jocuri, volei pe plajă, masaje de relaxare sau băuturi pe măsura stării tale. Cum vă apropiaţi de Mamaia, se schimbă şi atmosfera. Barurile devin mai elegante, mai mari, cu clientelă mai preţioasă, care – după o încălzire de seară – petrece până la răsărit în cluburile de noapte de alături. Aici se fac sporturi nautice şi se organizează concerte în aer liber.

Ziua şi seara, Mamaia Nord este arhiplină de maşini de fiţe şi de tineri desprinşi parcă din revistele de modă. Vreţi să gustaţi din răsfăţul unei vieţi în care noaptea se petrece, iar ziua se doarme? Veniţi atunci la capătul nordic al Mamaiei, să vă simţiţi ca la Ibiza.

Nu uitaţi că staţiunea Mamaia este fâşia de nisip dintre două ape: Marea Neagră şi lacul Siutghiol. Ambele maluri ale staţiunii oferă agrement – la terase, pe pontoane, în cluburi nautice, pe terenuri de sport. Dacă răsăritul soarelui vă poate prinde pe nisipul plajei, lăsaţi-vă cuprinşi de nostalgie privind apusul superb de pe lacul Siutghiol. Pescarii care fac parte din peisajul lacustru vă pot furniza o porţie de peşte care, fript pe grătar sau prăjit la tigaie, este cel mai delicios preparat al litoralului. Stoarceţi o lămâie deasupra, stropiţi-l cu mujdei şi stingeţi bucatele cu un spriţ de vin alb rece. Asta e viaţa la mare!

La plajă sau la muzeu

Fiecare dintre staţiunile sudice este în sine un obiectiv de vizitat: Costineşti, Olimp, Neptun, Jupiter, Venus, Cap Aurora, Saturn. Urmează Mangalia, cochetul oraş aşezat pe ruinele cetăţii Callatis. Cu siguranţă, aici nu vă veţi plictisi ca turist. La Muzeul de Arheologie puteţi vedea singurul papirus din România, descoperit în mormântul unui demnitar care a trăit în Callatis în secolul 4 î.Hr. Mormântul creştin cu psalmi (o raritate pentru acea epocă a creştinismului timpuriu), Geamia Esmahan Sultan (construită în 1525) şi Portul Turistic sunt alte câteva repere de pe harta turistică a Mangaliei.

În zonă se mai află Herghelia Mangalia, Pădurea Comorova, Rezervaţia naturală Hagieni, peşterile Limanu şi Movile, precum şi lacurile gemene de la Limanu: unul dulce şi unul sărat, despărţite de o fâşie subţire de pământ. Ajunşi la Limanu, mai aveţi o escală de făcut, pentru a încheia periplul costier. Limanu este comuna care are cele mai vestite sate pescăreşti din România: 2 Mai şi Vama Veche.

În golful dintre cele două aşezări, puteţi culege cele mai mari scoici de pe litoral, numai bune de pus la colecţie. Şi tot aici, la graniţa cu Bulgaria, veţi avea ocazia să cunoaşteţi printre localnici pe cei mai bătrâni vamaioţi: ultimii găgăuzi – turcii creştini – care trăiesc în ţara noastră. Abia acum, la capătul drumului, puteţi să vă trageţi sufletul. Acesta este, pe de-a întregul, litoralul României, ţinutul scăldat la est de Marea Neagră. 

Salutări de la Agigea!

După ce traversaţi podul de la Agigea, pregătiţi-vă pentru prima staţiune din sudul Constanţei: Eforie. Împreună cu Techirghiolul, Eforia constituie cea mai veche staţiune a litoralului, fiind întemeiată de boierul Ioan Movilă la 1899. Ambele staţiuni reprezintă Mecca în materie de turism balnear, graţie nămolului sapropelic din lacul Techirghiol care are proprietăţi unice curative. Acordaţi Techirghiolului o atenţie specială! Aici şi-a petrecut vacanţele protipendada primei jumătăţi a secolului trecut, iar parfumul retro se respiră odată cu aerul de sănătate. Tot pe malul lacului Techirghiol se întinde Tuzla, comuna cu aeroport unde iei lecţii de pilotaj şi înveţi să sari cu paraşuta. La Tuzla este de asemenea o plajă sălbatică, la care ajungeţi după 4 kilometri de bolovăniş.

Ave, Constanţa!

Pentru Constanţa, vechiul oraş pescăresc care vibrează de energie, merită să vă rezervaţi câteva zile. Începeţi explorarea din centrul vechi al Tomisului, care păstrează pitorescul târgului boem de care s-a îndrăgostit familia regală a României. Constanţa a fost reşedinţa estivală a monarhilor, care au construit aici vile de vacanţă şi faimosul Cuib de pe teritoriul actualului port.

Pe străzile adormite din peninsula Constanţei, vântul colindă de capul lui. Dacă ascultaţi cu atenţie ce spune, o să auziţi graiurile unor neamuri care au trăit, au iubit şi s-au stins în Babelul românesc. Sub diferitele stăpâniri ale Dobrogei, la malul românesc al Mării Negre şi-au găsit liman naţii din cele patru zări. Arhitectura caselor vechi vă plimbă pe harta Balcanilor şi a Orientului, cu balcoane spiralate ca nişte scoici şi porticuri dantelate.

Pasiunea pentru detalii o regăsiţi inclusiv pe cea mai îngustă stradă din Constanţa. Este situată lângă Biserica Greacă şi se numeşte – cum altfel? – Stradela Vântului. Pe drumul care coboară în pantă spre Portul Tomis încap doar trei oameni umăr la umăr. Copiii se joacă pe treptele caselor, direct în stradă. Au crescut căţărându-se pe vestigiile Tomisului, care sunt la vedere la tot pasul în zona veche a oraşului.

Peninsula Constanţei îl are ca amfitrion pe Ovidiu, poetul roman al Tristelor iubiri, exilat din capitala Imperiului Roman printre sciţii barbari. Statuia lui dă numele pieţei în care se mai află Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie, Edificiul Roman cu Mozaic, Moscheea Carol I şi alte clădiri monumentale. Despre Cazino, Acvariu, Delfinariu şi celelalte minunăţii arhicunoscute ale Constanţei doar amintim – sunt popasuri obligatorii pentru oricine. Constanţa a fost reşedinţa estivală a monarhilor, care au construit aici vile de vacanţă

Recomandări pentru turişti

Cine se aventurează să descopere Litoralul dincolo de şabloanele turistice nu dă greş. În expediţie vă trebuie musai maşină, pentru a străbate distanţa de 115 kilometri de la Istria la Vama Veche. Pentru orice fel de plăţi trebuie să aveţi pregătit numerar, deoarece plata cu cardul nu este un sistem încetăţenit la mare.

În nordul extrem al litoralului se dezvoltă timid turismul, astfel că nu plecaţi la drum mizând că veţi găsi oriunde un loc de dormit sau de mâncat o saramură dobrogeană. Preţurile de cazare pornesc de la 50 lei camera pe noapte, în condiţii minimale. Pentru hrană, sfatul este să alternaţi mesele la localuri cu cele făcute pe cont propriu, pentru ca bugetul să vă ajungă cât mai multe zile. Vizitatorilor estivali le oferim un pont de bază: evitaţi tocăturile, maionezele şi cremele, alcoolul, dar şi fructele în exces! Secţia de Urgenţă a spitalelor de pe litoral este plină de turişti care uită de orice măsură când vin la mare. Şi o ultimă recomandare: nu umblaţi dezbrăcaţi în afara plajei! La masă, în magazine şi pe stradă nu se poartă costumele de baie.

Dacă ai fost la în locuri inedite din Dobrogea şi vrei să ne povesteşti din amintirile tale sau vrei să ne sfătuieşti ce să mai vedem în acest colţ de rai al României, ne poţi poţi scrie pe bucuresti@adevarul.ro, în secţiunea de comentarii sau pe pagina noastră de Facebook125 de locuri pentru care iubim România. Jurnal de vacanţă.

Întreaga poveste a Litoralului românesc o puteţi citi în ”Weekend Adevărul” din această săptămână, care va apărea vineri, 19 iulie. 

Pe aceeaşi temă:

VIDEO FOTO De asta iubim România: Lepşa, minunea din Munţii Vrancei. Locul în care o prinţesă ţi se iveşte la mijlocul nopţii şi-ţi dăruieşte diamante

Tu de ce mai iubeşti România? 125 de însemnări din primul jurnal de vacanţă scris de o ţară întreagă


 

Constanţa



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite