Traseele din Munţii Măcinului, cel mai bătrân lanţ muntos al României. Aici se găsesc roci mai vechi decât dinozaurii
0Cei mai vechi munţi ai României, Munţii Măcinului din nordul Dobrogei, trebuie cutreieraţi la pas pentru a cunoaşte istoria acestor locuri. Specialiştii arată că în Măcin se găsesc roci vechi de sute de milioane de ani, mult mai vechi decât primii dinozauri de pe Pământ.
Situaţi în judeţul Tulcea, între Valea Dunării, Valea Luncaviţei şi Cerna-Horia, Munţii Măcinului reprezintă vestigii ale Lanţului Hercinic - cea mai veche formaţiune muntoasă din România. În Măcin se găsesc roci vechi de sute de milioane de ani, mult mai vechi decât primii dinozauri de pe Pământ - arată specialiştii de la Parcul Naţional Munţii Măcinului.
Sunt 10 trasee marcate de administraţia parcului, care pot fi străbătute cu ghizi sau cu însoţitori care cunosc bine locul. Acestea sunt: traseul tematic Valea Jijilei, traseul pentru turism ecvestru, traseul Culmea Pricopanului, traseul Vârful Crapcea, traseul tematic Poveştile Măcinului, traseul Ţuţuiatu, traseul Dealul cu drum, traseul Cozluk, traseul Valea Vinului, traseul pentru cicloturism.
Iată câteva îndrumări pentru călătorii din Munţii Măcinului, date de specialiştii de la Administraţia Parcului Naţional Măcin:
TRASEUL TEMATIC VALEA JIJILEI
Marcaj: Cruce albastră
Lungime: 7 km
Ruta: Jijila - Valea Jijilei - Vf. Cheia - Vf. Cheiţa - Vf. Caramalău - Fântâna de Leac - Mănăstirea Fântâna de Leac
Loc de campare: Fântâna de Leac
Traseul tematic urcă în paralel cu Valea Vasilica Mică şi atinge în scurt timp Vârful Cheia. Traseul urmează apoi linia crestei, atinge înşeuări accentuate şi continuă cu un urcuş domol pe până pe Vf. Caramalău unde se intersectează cu traseul marcat cu bandă albastră ce urcă de la Fântâna cu Leac în Culmea Pricopanului. De asemenea, traseul prezintă puncte de belvedere de unde pot fi văzute numeroase specii de plante şi animale, dar şi oraşul Macin, oraşele Brăila, Galaţi şi braţele Dunării.
Vizitatorii au ocazia de a admira peisaje specifice stâncăriilor de granit (alterate sub acţiunea vântului şi a climei şi exfoliate „în foi de ceapă"), exemplificate prin formaţiuni precum: „Armata împietrită" sau „Cetatea Arsă". Cu o biodiversitate remarcabilă, Munţii Măcinului oferă turiştilor ocazia de a observa specii rare sau endemice precum Merinana (Moehringia grisebachii) sau Clopoţelul dobrogean (Campanula romanica).
Pe traseu se pot observa specii de reptile precum Ţestoasa dobrogeană (Testudo graeca) - monument al naturii - sau Balaurul dobrogean (Elaphe sauromates) - cel mai mare şarpe din România. Şi dintre speciile de păsări pot fi observate: Acvila ţipătoare mare (Aquila danga), Şerpar (Circaetus gallicus), Şorecar mare (Buteo ruffinus), Şoim dunărean (Falco cherrug), iar dintre mamifere Căpriorul (Capreolus capreolus), Dihorul pătat (Vormela peregusna) şi alte specii.
Pe traseu există 4 panouri turistice de informare pe care se găsesc informaţii despre Munţii Măcinului, „Granit-Geneză şi evoluţie" şi informaţii despre ceea ce poate fi văzut „Deasupra Munţilor".
TRASEUL DE TURISM ECVESTRU
Pentru iubitorii turismului ecvestru Administraţia Parcului Naţional Munţii Măcinului dispune de 8 cai şi de echipamentul necesar practicării unui astfel de sport.
Punctul de plecare al traseului este Padocul parcului situat la 4 km de localitatea Cerna si continua pe Valea Arsu – Vf. Şaua Mare, Vf. Arheuziu – Vf. Archizel – Vf. Lifante – Vf. Pietrele Albe – Vf. Mangina – Valea Puturoasa – Padoc PNMM
Traseul este un circuit de 13 km cu urcuşuri şi coborâşuri domoale ce străbate piscurile de pe latura sudică a parcului presărată cu poieni de stepă cu stâncării, poieni ce asigură panorame largi asupra Depresiunii Cernei şi asupra celorlalte piscuri sudice ale Munţilor Măcin. Poienile cu pajişti şi stâncărie alternează cu porţiuni de pădure şi rarişte.
Pe acest traseu, turistul călare, plecând de la padocul PNMM care este într-o păşune împădurită urmează un drum de pământ ce trece printre culturi agricole şi vii, după care intră în perimetrul parcului unde întâlneşte, pe măsură ce urcă spre vârful Arsu, habitate de silvostepă - rarişti de stejar pufos, mojdrean, păr argintiu şi cărpiniţă, pajişti de stepă şi asociaţii saxicole pe piscuri. Coborârea se face printre podgoriile de viţă nobilă care acoperă bazinul văii Puturoasa.
Alături de peisajul unic, de care nu veţi fi dezamăgit, turistii au ocazia să observe pe lungimea traseului specii precum: Clopoţelul dobrogean (Campanula romanica), Garofiţa pitică (Dianthus nardiformis), Dediţei (Pulsatilla balcana); fluturi endemici Polia cherrug, Chersotis laeta macini si Chersotis fibriola niculescui; reptile: Ţestoasă dobrogeană (Testudo graeca ibera), Guşterul dobrogean (Lacerta trilineata), Şopârla de frunzar (Ablepharus kitaibelli), Şopârla de stepă (Podarcis taurica), păsări protejate la nivel internaţional – Şorecarul mare (Buteo ruffinus), Pietrarul (Oenanthe isabelina); mamifere: Cerbul carpatin (Cervus elaphus), Jderul de piatră (Martes foina), Jderul de copac (Martes martes), Şacalul auriu (Canis aureus).
Turiştii sunt însoţiţi de un ghid specializat. Echipamentul de protecţie este inclus în tariful pentru turism ecvestru: chapsuri, căşti, mănuşi.
Dificultate: traseu cu grad mediu de dificultate.
Perioada: pe tot parcusul anului
TRASEUL CULMEA PRICOPANULUI
Culmea Pricopanului este principalul punct de monitorizare a migraţiei păsărilor răpitoare ce ne traversează ţara.
Marcaj: Bandă albastră
Lungime: 6 km
Ruta: Măcin - Regia Tutunului - Vf. Sulucu Mare - Piatra Râioasă - Şaua Şerparu - Vf. Caramalău - Fântâna de Leac - Măcin
Loc de campare: Fântâna de Leac
Traseul Culmea Pricopanului poate fi considerat traseu de geoturism deoarece poartă paşii vizitatorului printre formaţiuni geologice spectaculoase care au luat naştere acum aprox. 255 de milioane de ani. Masivul Pricopan din punct de vedere peisagistic constituie creasta cea mai spectaculoasă din aria parcului, fiind caracterizată prin uriaşe formaţiuni granitice, stânci semeţe şi panorame vaste de jur împrejur asupra Depresiunii Măcin, Dunării, Depresiunii Luncaviţa, şi chiar oraşele Galaţi, Brăila, Reni. Fiind aproape complet despădurit, masivul oferă aspectul tipic de eroziune al unui relief dezvoltat pe granite creând peisajul golului alpin, cu stânci rotunjite, alterare ca nişte „foi de ceapă“, şi care oferă aspecte de pietre balansoare şi forme bizare ce pot fi admirate de-a lungul traseului. Poteca parcurge pajişti de stepă, ochiuri de silvostepă şi stâncării presărate cu arbori de uscăciune şi tufărişuri de păducel, măceş şi sălcioară.
Printre stâncării golaşe sunt întâlnite plante rare de importanţă internaţională precum: Clopoţelul dobrogean (Campanula romanica) - endemism dobrogean, Garofiţa pitică (Dianthus nardiformis), Merinana (Moehringia grisebachii şi M. jankae). Această creastă cu vegeraţie pitică şi stâncării este un bun habitat pentru reptile: Ţestoasa dobrogeană (Testudo graeca ibera), Guşterul dobrogean (Lacerta trilineata), Şarpele rău (Coluber caspius); dar şi pentru mamifere mici: dihorul pătat (Vormela peregusna), jderul de piatră (Martes foina), dihorul de stepă (Mustela eversmani).
TRASEUL VÂRFUL CRAPCEA
Marcaj: Bandă roşie
Lungime: 12 km
Ruta: Cerna - Valea lui Puiu - Vf. Echiştea - Vf. Crapcea - Dealul Crapcea - Balabancea
Loc de campare: Poiana Pârlita
Traseul este o sinusoidă cu urcuşuri şi coborâşuri domoale ce străbate piscurile de pe latura sudică a parcului presărată cu poieni de stepă cu stâncării, poieni ce asigură panorame largi asupra Depresiunii Taiţa, Culmii Niculiţel, lacului de acumulare Horia şi asupra celorlalte piscuri sudice ale Munţilor Măcin. Poienile cu pajişti şi stâncărie alternează cu porţiuni de pădure şi rarişte.
Din punct de vedere al habitatelor, pe acest traseu alternează pădurile moesic-vest pontice de carpen, gorun şi tei cu habitatele de silvostepă - rarişti de stejar pufos, mojdrean, păr argintiu şi cărpiniţă, şi cu pajiştile de stepă şi asociaţii saxicole pe piscuri.
Cele mai importante specii pe care le putem găsi pe acest traseu sunt: plante – Clopoţelul dobrogean (Campanula romanica), Garofiţa pitică (Dianthus nardiformis), Dediţei (Pulsatilla balcana); fluturi endemici - Polia cherrug, Chersotis laeta măcini şi Chersotis fibriola niculescui; reptile: Ţestoasa dobrogeană (Testudo graeca ibera), Guşterul dobrogean (Lacerta trilineata), Şopârliţa de frunzar (Ablepharus kitaibelii), Şopârla de stepă (Podarcis taurica); păsări protejate la nivel internaţional - şorecarul mare (Buteo ruffinus), pietrarul (Oenanthe isabelina), existent la limita vestică a arealului mondial, mierla de piatră (Monticola saxatilis), piţigoiul de livadă (Parus lugubris); mamifere: Cerb carpatin (Cervus elaphus), jderul de piatră (Martes foina), jderul de copac (Martes martes), Şacalul auriu (Canis aureus).
TRASEUL TEMATIC POVEŞTILE MĂCINULUI
Traseul se adresează tuturor categoriilor de turişti sau vizitatori fiind un traseu de dificultate medie. Traseul are punctul de plecare din localitatea Greci, intrându-se în parc pe Valea Racova, urcă pe Dealul cu Drum spre vârful Cartalu, pe care îl ocoleşte prin stânga, se continuă spre vârful Călcata şi coboară pe Valea Carabalu în localitatea Greci.
Marcaj Traseu: cerc albastru
Durata: 3-4 ore (inclusiv cu interpretare)
Traseul Carabalu scoate în evidenţă diferenţele dintre tipurile mari de habitate din parc, dintre zonele unde activitatea umană este redusă şi zonele antropizate unde în trecut s-au desfăşurat activităţi de exploatare a granitului.
Se pot observa specii de floră şi faună de importanţă europeană precum Miliţeaua dobrogeană (Siliene compacta), Stânjenel de stâncă (Iris sintenisii), Garofiţa pitică (Dianthus nardiformis), Ţestoasa dobrogeană (Testudo graeca ibera), Guşterul dobrogean (Lacerta trilineata), Balaurul dobrogean (Elaphe quatorlineata).
Descrierea punctelor de pe traseu:
În primul punct de pe traseu, vizitatorii primesc câteva informaţii generale: o scurtă istorie a Dobrogei şi câteva date despre zona Măcinului şi peisajele uimitoare de aici. În acest punct te poţi odihni pe băncuţă, la umbra unui arbore răcoros, înainte de a porni mai departe.
La punctul 2 poţi descoperi cum se poate adapta un arbore la condiţiile climatice puţin cam aspre ale Dobrogei: precipitaţii puţine, căldură mare, strat redus de sol. Şi totuşi unii arbori reuşesc şi "pregătesc terenul" pentru alţii.
La punctul 3 te aşteaptă o scurtă istorie a evoluţiei peisajului, într-un loc ce-ţi oferă o frumoasă panoramă. Dacă este senin poţi vedea şi Dunărea în depărtare. Am adaugat pentru tine şi o mică legendă locală a denumirii localităţii Greci.
Parcurgând traseul la punctul 4 vei afla câteva dintre secretele plantelor din Parcul Naţional Munţii Măcinului. Unele plante de pe aceste meleaguri sunt extrem de rare, altele se găsesc doar aici. Pentru a supravieţui în condiţii de ariditate fiecare plantă are mici secrete pentru adaptare. Te aşteptăm să le descoperi!
Aici vei descoperi o zonă specială în cadrul parcului: Rezervaţia Moroianu. Aici se găsesc specii de floră extrem de variate, unele foarte rare şi chiar câteva flori "venite" din îndepărtatul Caucaz, Iran sau Asia Mică!
La punctul 6 ţi-am pregătit o întâlnire pe hârtie, cu câteva specii de animale din Parcul Naţional Munţii Măcinului. Nu ştim dacă le vei vedea pe toate pe traseu, dar, dacă eşti atent la urme şi la câteva indicii din descrierea acestora, ai mari şanse să le vezi sau să le auzi!
Dacă ai ajuns deja la punctul 7 vei afla ceea ce puţini ştiu: în Măcin se găsesc roci vechi de sute de milioane de ani, mult mai vechi decât primii dinozauri de pe Pământ.
TRASEUL ŢUŢUIATU
Marcaj: Triunghi albastru
Lungime: 7 km
Ruta: Centru Greci - Valea Morsu - Vf Ţuţuiatu - Valea Piscului Înalt - Valea Seaca - Valea Fagilor - Punct Informare Cetăţuia
Loc de campare: Valea Seacă
Traseul porneşte din localitatea Greci „escaladând“ cea mai mare formaţiune granitică din Munţii Măcin care a luat naştere acum aproximativ 295 de milioane de ani. Vârful Ţuţuiatu este cel mai spectaculos punct de observaţie de pe rama vestică a Munţilor Măcin, acesta fiind şi cel mai înalt vârf - 467 metri. Panorama este vastă şi impresionantă - se observă Culmea Pricopanului şi vârfurile crestei principale a Munţilor Măcin, oraşele Galaţi, Măcin, Brăila, Depresiunea Greci, Vîrful Iacob Deal, Rezervaţia naturală Chervant - Priopcea, braţele Dunării. În zona de pădure întâlnim peisaje de pădure balcanică, mediteraneeană, central-europeană care în amestec dau o mare varietate coloristică a frunzişului.
Pe acest traseu întâlnim plante xerofile precum: Ciucuşoara de stâncă (Alyssum saxatile), Bujorul dobrogean (Paeonia peregrina), Garofiţa pitică (Dianthus nardiformis); insecte protejate la nivel european (Rosalia alpina, Morimus funereus, Cerambix cerdo); reptile: Ţestoasa dobrogeană (Testudo graeca ibera), Guşter (Lacerta viridis), Balaurul dobrogean (Elaphe quatorlineata); dar şi mamifere: pisica sălbatică (Felis silvestris), căprior (Capreolus capreolus). Vârful Ţuţuiatu este un foarte bun punct de observare a păsărilor răpitoare ca: şoimul dunărean (Falco cherrug), şorecarul mare (Buteo rufinus), şerparul (Circaetus gallicus).
TRASEUL DEALUL CU DRUM
Marcaj: Triunghi roşu
Lungime: 14 km
Ruta: Greci - Valea Racova - Valea Piatra Roşie - Valea Curături - Valea Taiţa - Nifon
Loc de campare: Valea Curături
Punctul de plecare este centrul comunei Greci, pe drumul comunal care se îndreaptă spre sud-sud-est până în islazul comunal. Traseul poate fi usor parcurs şi iarna neavând porţiuni dificile. Peisajele pe care le oferă acest traseu sunt foarte diferite în funcţie de latura pe care o parcurge turistul, adică pe latura vestică avem panorame largi asupra depresiunii Greci şi zonelor stăncoase, stepizate Călcata, Cetatea, Moroianu, iar pe latura estică avem peisaje închise, de pădure tipică cu arbori de toate vârstele, cu lemn mort care atrage ciocănitori, cu plante căţărătoare pe văi şi flora specifică pădurilor de şleau dobrogean.
Cele mai importante specii pe care le putem găsi pe acest traseu sunt: plante – Cimbrişor (Thymus zigioides), Miliţeaua dobrogeană (Silene compacta), Stânjenel de stâncă (Iris sintenisii), Urechiuşă (Sempervivum ruthenicum); insecte protejate la nivel european (Lycaena dispar, Panaxia quadripunctaria); reptile - Şarpele de alun (Coronella austriaca), Şarpele lui Esculap(Elaphe longissima), dar şi păsări protejate la nivel internaţional - Acvila ţipătoare mică (Aquila pomarina), Gaie neagră (Milvus migrans), Viespar (Pernis apivorus), Vânturel de seară (Falco vespertinus).
TRASEUL COZLUK
Marcaj: Punct roşu
Lungime: 16 km
Ruta: Greci – Păşunea Crucele – Valea Cozluk – Valea Radului – Teiul Strâmb – Baia de aramă – Pietrele Lacului – Vf. Conaciu – Valea Plopilor – Pietrele Mariei - Greci
Loc de Campare: Canton Cozluk
Traseul Cozluk este o traversare a mai multor ere geologice purtând turistul avizat printr-o gamă largă de roci care aparţin celor două mari formaţiuni geologice din Munţii Măcin. Acest traseu de pe vărfurile pe care le parcurge oferă panorame asupra văilor şi vârfurilor învecinate cu peisaje de pădure din care se ivesc stâncării. Peisaje deosebite sunt generate de alternanţa masivelor de pădure cu poienile stepizate de pe vărfuri, de văile adânci cu pereţi stâncoşi pe care se dezvoltă ferigi, de diferitele tipuri de pădure şi stadii de dezvoltare favorizate de expoziţia versanţilor.
Cele mai importante specii pe care le putem găsi pe acest traseu sunt: plante – Ghiocelul cu frunze îndoite (Galanthus plicatus), Brânduşa (Crocus reticulatus), Codiţa şoricelului (Achillea leptophilla); insecte impresionante precum Greierul borţos (Bradiporus dasiphus), păsări protejate la nivel internaţional - Acvilă ţipătoare mare (Aquila clanga), Turturică (Streptopelia turtur), Şoim dunărean (Falco cherrug), Ciuf de pădure (Asio otus).
TRASEUL VALEA VINULUI
Marcaj: Bandă galbenă
Lungime: 12 km
Ruta: Cerna - Valea Cernei - Valea Poteca Ţigăncii - Vf Vergu - Vf Vinului – Creasta Cardonului - Hamcearca
Loc de Campare: Poteca Ţigăncii
Traseul este cu pante line trecând prin multe poieni unde aflorează fundamentul geologic, poieni ce asigură panorame largi asupra Depresiunii Hamcearca, Văii Cernei şi asupra celorlalte piscuri sudice ale Munţilor Măcin. Poienile cu pajişti şi stâncărie alternează cu porţiuni vaste de păduri umbroase şi rarişti. Pe acest traseu, în funcţie de pantă şi expoziţie alternează pădurile moesic-vest pontice de gorun, carpen şi tei argintiu cu habitatele de silvostepă în care gorunul se asociază cu stejar pufos, tei, mojdrean, cărpiniţă, cu rarişti de stejar pufos, mojdrean, păr argintiu şi corn, şi cu pajiştile de stepă pe creste.
Cele mai importante specii pe care le putem găsi pe acest traseu sunt: plante –Brănduşa aurie (Crocus chrysanthuss), Dediţei (Pulsatilla balcana), Codiţa şoricelului (Achillea ocroleuca); insecte protejate precum Saga pedo, Parnasius mnemosyne, Apatura metis; reptile: Şopârliţa de frunzar (Ablepharus kitaibelii), Şopârla de stepă (Podarcis taurica) păsări protejate la nivel internaţional - Prigoria (Merops apiaster), Porumbel de scorbură (Columba oenas), Vânturel roşu (Falco tinnunculus); mamifere: Cerb carpatin (Cervus elaphus), Lup (Canis lupus).
TRASEE PENTRU CICLOTURISM
Peisajul şi patrimoniul natural din Munţii Măcin pot fi admirate prin practicarea cicloturismului. În Parcul Naţional Munţii Măcinului sunt marcate trasee de cicloturism de dificultate medie care uneşte comunităţile învecinate parcului pe drumurile preexistente.
Pe aceeaşi temă:
Munţii Măcinului, pe două şi patru picioare
Iarna în cei mai vechi munţi ai României. Peisaje de basm în Munţii Măcinului
Se încarcă comentariile...
