Safari pe Marea Neagră

nici prea liniştită, senzaţia unui pasager neavizat este de rodeo marin. şalupa saltă în toate direcţiile, valurile se sparg cu putere de geam, iar lucrurile de pe bord sunt măturate în

nici prea liniştită, senzaţia unui pasager neavizat este de rodeo marin. şalupa saltă în toate direcţiile, valurile se sparg cu putere de geam, iar lucrurile de pe bord sunt măturate în câteva secunde.

"Marea Neagră, o mare ciudată"
"Dacă aveţi impresia că acum e rău, să vedeţi cum stă treaba pe la două noaptea, pe ceaţă", zâmbeşte uşor maliţios căpitanul ambarcaţiunii, agent-şef principal Radu Doru. "Marea Neagră e o mare ciudată. Noi spunem că se montează foarte uşor, adică acum e coală de hârtie, iar peste jumătate de oră e haos", completează pilotul Cristian Dascălu, inspector principal. Al treilea membru al echipajului, Gheorghe Murariu, agent-şef, începe discuţia despre răul de mare. "Cand te deplasezi e bine, însă doar când stai la ancoră vezi dacă ţi-e rău sau nu", spune Gheorghe Murariu, legănându-se mai ceva ca-n tramvaiele bucureştene. "Răul de mare e unic. Nu se compară cu alt soi de rău. În larg ba ţi se întoarce stomacul pe dos, ba te doare capul sau ţi se face brusc foame", intervine din nou pilotul. La 17 noduri, adică 30 de kilometri pe oră, bârâitul motoarelor de 310 cai putere fiecare şi plesnetul valurilor fac comunicarea în cabină aproape imposibilă. Cu toate astea, căpitanul dă în continuare explicaţii: "Cel mai bine e să priveşti orizontul, pentru că altfel te fură valurile".

Pescarii şi turiştii, principalii clienţi
În ciuda aparentului entuziasm, cei trei spun că au un program spartan. "Venim la 7.30 la lucru, ne reactualizăm harta, facem verificările de rigoare şi plecăm în misiune. Pe mare se mănâncă o dată la 12 ore şi se doarme cel mult 4 ore. Acasă ajungem abia a doua zi, pe la 15.00", dezvăluie Radu Doru. Nu neagă faptul că are o meserie deosebită, dar sugerează că profesia l-a ales pe el. "Am terminat Academia Navală, dar nu credeam c-am s-ajung să salvez vieţi. Îţi trebuie un dram de nebunie să faci ce facem noi", menţionează căpitanul. "Trebuie să fim pregătiţi de intervenţie la orice oră din zi sau noapte. Ieşim pe mare şi când sunt valuri cât casa şi plouă, şi iarna, când trebuie să spargem gheaţa", adaugă Gheorghe Murariu. Iar pilotul conchide: "Când eşti într-o misiune de salvare, te pui în aceeaşi situaţie cu cel pe care trebuie să-l salvezi". Potrivit lui Radu Doru, cel mai des "pescuiţi" dintre valuri sunt chiar pescarii, care nu uită niciodată sticla de vodcă pe mal. "Spre norocul lor, îşi mai aduc aminte câte-o dată că au şi un mobil la ei şi ne sună. După ce-i scoatem din apă, ne promit că nu se mai duc beţi, dar nu se ţin de cuvânt niciodată", spune căpitanul. Nici turiştii nu sunt chiar cuminţi. "Stau pe saltele sau se dau cu hidrobicicleta sau ski-jet-ul, dar nu bagă de seamă când se schimbă direcţia vântului şi sunt împinşi spre larg", afirmă agentul-şef principal. Cei care recidivează în postura de "salvaţi" riscă o amendă între 100 şi 600 lei.

Braconajul cu calcan
Alături de operaţiunile de salvare, poliţiştii de frontieră mai au de-a face şi cu braconajul marin. Peştele preferat de braconierii turci şi bulgari este calcanul, vândut cu 10 dolari kilogramul. "Traficul cu calcan este la fel de profitabil precum cel cu droguri. Turcii îl preferă pentru că la ei comerţul de stupefiante se pedepseşte cu moartea", argumentează Radu Doru. Altă îndatorire a poliţiştilor de frontieră este controlul navelor care intră în apele teritoriale româneşti. "Le somăm să se prezinte şi le cerem detalii legate de ruta de navigaţie. Îmi amintesc că, prin aprilie, am somat vreo două ore la o navă coreeană care nu voia să răspundă", povesteşte căpitanul.

Salupă de 200.000 euro
Radu Doru şi colegii săi "se plimbă" de un an cu o şalupă de patrulare marca Rodman 1.120, cumpărată, cu cel puţin 200.000 de euro, din Spania. Nava atinge o viteză maximă de 28 de noduri, adică 50 kilometri pe oră, raza de acţiune fiind de 6 mile marine. Radarul de pe bord este dotat cu GPS, sonar, adică un aparat de măsurat adâncimea apei, şi un LOCH, care măsoară viteza navei. Rodmanul mai are, printre altele, un GMDSS, radiotelefon care serveşte la emiterea semnalelor de pericol, şi un girocompas electronic, instrument ce arată drumul pe care se deplasează ambarcaţiunea. Primul voiaj cu şalupa Poliţiei de Frontieră este fantastic pentru cei fără rău de mare, însă "marinarii" de la bord au trecut de mult peste euforia debutului. "În ultimele trei săptămâni am avut doar o zi liberă. Misiunile noastre sunt un fel de safari pe apă", spune Gheorghe Murariu, subliniind ideea că viaţa pe mare nu e o vacanţă.