Ruinele cetăţii Callatis, la subsolul unui hotel din Mangalia

să descopere o serie de vestigii arheologice, care, ulterior, s-au dovedit a face parte din cartierul sudic al cetăţii Callatis, aşa cum arăta el în epoca romano-bizantină (secolele IV - VII

să descopere o serie de vestigii arheologice, care, ulterior, s-au dovedit a face parte din cartierul sudic al cetăţii Callatis, aşa cum arăta el în epoca romano-bizantină (secolele IV - VII d.Hr.).
Sunt mulţi cei pe care paşii îi poartă prin recepţia hotelului din Mangalia. Puţini sunt însă cei care ştiu că alegerea unei gresii de culoare mai deschisă în anumite zone ale sălii de primire a turiştilor n-a fost doar un moft al proiectanţilor: culoarea mai deschisă a gresiei marchează, de fapt, zidul cetăţii Callatis. Potrivit Corneliei Boantă, director executiv al Centrului de Afaceri "Marea Neagră" din cadrul hotelului, arheologii veniţi la Mangalia, în 1993, au scos la lumină, prima dată, părţi dintr-unul din cele şapte turnuri ale cetăţii Callatis: turnul de pe latura de sud-est.

Sistem complex de canalizare, în secolul IV d.Hr.
Cercetările au continuat până în 1995, dovedind că la subsolul hotelului - acolo unde se intenţiona să se facă fie o piscină, fie un tunel către mare - se află o bucată din cartierul sudic al cetăţii romane. Turiştii pot vedea astăzi cu ochii lor că respectivul cartier era străbătut de o stradă principală, lată de câţiva metri, pavată cu dale cioplite din calcar. La rândul ei, strada cu pricina era prevăzută cu un canal de scurgere colector, de un metru adâncime şi un metru lăţime, în care se deversau alte canale mai mici, ce veneau din clădirile sau curţile interioare aflate la nord sau la sud de strada principală. Aşadar, în secolul IV d. Hr., cetatea Callatis beneficia de un complex sistem de canalizare, semn că aceia care au trăit în antichitate se mândreau cu o viziune modernă şi înaintată cât priveşte "planul de urbanism general" al aşezării.
Tot în sectorul sudic al cetăţii s-a descoperit şi un edificiu termal, cu cădiţele aferente, dovedind că bogăţia în ape termale a zonei a fost exploatată încă din antichitate.

Chiup pentru cereale, de aproximativ 1,6 metri înălţime
Dată fiind valoarea de patrimoniu a vestigiilor scoase la iveală în perioada 1993-1995, conducerea hotelului a amenajat subsolul sub forma unui muzeu arheologic, deschis turiştilor la orice oră din zi, fără nicio taxă de intrare.
Pe lângă ruinele vechiului cartier al cetăţii, situl arheologic President cuprinde şi numeroase alte exponate, descoperite chiar acolo sau aduse din alte părţi: Dolia - un chiup pentru provizii din epoca romană târzie, un fragment de cornişă din calcar, o bucată dintr-o plafonieră din marmură, vase ceramice şi statuete din aşezarea greco-indigenă de la Albeşti (epoca elenistică, secolul IV î. Hr.), vase de sticlă (epoca romană, sec. I - III d. Hr.), greutăţi pentru războiul de ţesut şi pentru plasele de pescuit, opaiţe sau vase biberon (epoca romană sec. I - III d. Hr.).

Muzeul de Arheologie "Callatis" din Mangalia
Turiştii interesaţi de vechea cetate Callatis pot alege să viziteze şi Muzeul de Arheologie din Mangalia, deschis zilnic în intervalul orar 8.00-20.00.
Muzeul a fost înfiinţat în 1990, pe locul unui sit arheologic, şi găzduieşte, atât vestigii greceşti, cât şi vestigii din epoca romană: amfore, statuete, vase pentru incinerare, unelte casnice şi agricole, podoabe, coloane antice, fragmente arhitectonice etc. Principala atracţie a muzeului este însă un mormânt princiar, denumit sugestiv "Mormântul cu papirus". Descoperit în 1959, el datează din secolul IV î.Hr. În mormânt a fost găsit scheletul unui bărbat, care ţinea în mână un papirus lung de 30 de centimetri şi lat de 50. Din păcate însă, în contact cu aerul, acesta s-a deteriorat şi doar câteva cuvinte au putut fi descifrate. Dacă papirusul ar fi fost lizibil, ar fi reprezentat unul dintre cele mai vechi izvoare literare ale antichităţii.