Reacţia Cotroceniului după lansarea programului de ţară „România educată“: „Cine ne va plăti pensia peste 10-20 ani?“

Reacţia Cotroceniului după lansarea programului de ţară „România educată“: „Cine ne va plăti pensia peste 10-20 ani?“

Ecaterina Andronescu, la pupitrul conferinţei organizate de Asociaţia Elevilor din Constanţa Foto S. Ionescu

DEZBATERE. Demnitari din educaţie au participat la o conferinţă naţională iniţiată de Asociaţia Elevilor din Constanţa, în care a fost analizată reformarea sistemului şcolar românesc, care deocamdată produce şomeri pe bandă rulantă.

Ştiri pe aceeaşi temă

„Greii“ din învăţământ s-au strâns joi, 25 februarie, la Constanţa, să dezbată problemele din sistem şi mai ales rolul autorităţilor locale în reformarea învăţământului românesc. Ei au răspuns, printr-o participare fără precedent, invitaţiei adresate de Asociaţia Elevilor din Constanţa, care a organizat, în premieră, conferinţa naţională.

Primul eveniment după lansarea „României educate“

Conferinţa naţională „Rolul autorităţilor locale în reformarea învăţământului românesc“ a fost primul eveniment de anvergură ce a avut loc imediat după lansarea la 15 februarie a proiectului prezidenţial „România educată“.

Iniţiativa elevilor de a chema la dezbatere pe tema nevoilor urgente din învăţământ a fost salutată de toţi vorbitorii, care au declarat că îşi doresc o implicare cât mai mare din partea acestora în procesul de reformă.

Liceenii din Constanţa au reuşit, în urma demersurilor efectuate în Parlament, la autorităţile locale şi inclusiv în justiţie, să câştige o serie de drepturi pentru comunitatea şcolară din România, cum ar fi redobândirea locului în Consiliul de administraţie al şcolilor pentru elevii majori, dar şi burse şi reducerea la transportul în comun pentru elevii din Constanţa. Următorul lor obiectiv este decontarea integrală a navetei elevilor, dar şi obţinerea manualelor şcolare gratuite pentru elevii din clasele a XI-a şi a XII-a.

„În prezent, elevilor le este decontat maximum 25% din costul abonamentelor. Din cauza acestei măsuri, abandonul şcolar a crescut cu un punct procentual într-un singur an. Conform ultimelor date, abandonul şcolar în România se ridică la 18,5%, ceea ce înseamnă că, în medie, unul din 5 copii români de vârstă şcolară abandonează sistemul de educaţie. Acest lucru plasează ţara noastră la coada Uniunii Europene, comparativ cu Croaţia, unde rata părăsirii timpurii este de 2,7%, cea mai mică din întreaga Uniune Europeană. În aceste momente, un copil român se gândeşte să abandoneze cursurile pentru că nu îşi permite să ajungă la şcoală“, a declarat Alexandru Manda, liderul Asociaţiei Elevilor din Constanţa.

Elevii au propus revenirea la decontarea integrală a navetei şi modificarea Legii educaţiei. „Consiliul Judeţean, care se ocupă de licitaţiile pentru rutele de transport intrajudeţene, să subvenţioneze 50% din costul abonamentului, iar prin finanţarea complementară elevului să îi fie decontat restul de 50%“, a afirmat Manda.

Asociaţia Elevilor din Constanţa a mai cerut descentralizarea învăţământului şi desfiinţarea fondului şcolii, care reprezintă „o dublă cotizaţie la sistemul educaţional, pentru că familiile elevilor contribuie deja prin taxe şi impozite la bugetul educaţiei, şi o încălcare flagrantă a accesului liber la educaţie gratuită“.

Consiliera lui Iohannis, acasă la Constanţa

Nu întâmplător, la evenimentul care a avut loc la Universitatea Ovidius, lista invitaţilor a fost deschisă de consilierul prezidenţial pe probleme de educaţie, constănţeanca Ligia Deca, absolventă a Universităţii Maritime din Constanţa.

„Când politicienii au făcut sondaje în comunităţi, oamenii erau interesaţi de starea drumurilor, de colectarea gunoiului, de investiţii în iluminatul public, mai degrabă decât de educaţie sau sănătate. Există o corelaţie directă între atenţia acordată investiţiilor şcolare şi rezultatele şcolare. Întrebarea este ce ne dorim de la învăţământul obligatoriu? România îşi poate permite să aibă aproape jumătate de milion de tineri fără diplomă de bacalaureat, care nu pot contribui, la potenţialul lor maxim, la economie? Sau şi mai simplu, cine ne va plăti pensia, nouă tuturor, într-o perioadă de 10-20 ani de acum încolo?“, a întrebat Ligia Deca.

Participanţii au fost unanimi în convingerea că şcoala trebuie reformată, simplificată, debirocratizată, bugetată corespunzător, modernizată, pentru a creşte performanţele în mod real, nu artificial - prin note acordate atât elevilor, cât şi dascălilor, pe alte criterii decât de valoare.

La conferinţa naţională au mai participat secretarul de stat Gabriel Ispas din MEN, Şerban Iosifescu - preşedinte ARACIP, Marius Nistor - lider Federaţia Sindicatelor din Educaţie Spiru Haret, Marian Staş - expert în educaţie, doi foşti miniştri ai Educaţiei - Ecaterina Andronescu (preşedintele comisiei pentru învăţământ din Senatul României) şi Sorin Cîmpeanu (preşedinte Consiliului Naţional al Rectorilor) şi mulţi alţii, care au mai susţinut, în cadrul dezbaterii, argumente pro sau contra desfiinţării inspectoratelor şcolare.

Pe aceeaşi temă:

Singuri împotriva tuturor: românii care au schimbat legi. Patru oameni din societatea civilă datorită cărora ţara se transformă

Ministerul Educaţiei, dat în judecată de Asociaţia Elevilor din Constanţa pe tema manualelor gratuite pentru clasele a XI-a şi a XII-a

Ce vor putea învăţa copiii în gimnaziu, în viziunea Ministerului Educaţiei. Planul-cadru, desfiinţat de elevi şi de părinţi

citeste totul despre: