Primul cuplu româno-american întemeiat la Mihail Kogălniceanu. „Alianţa“ iubirii între James şi Gabriela rezistă de 14 ani
0
Un cuplu româno-american format în 2003, atunci când trupele SUA au sosit în România, a povestit pentru „Adevărul“ cum a decurs viaţa lor din acel moment.
Când au debarcat în România, în februarie 2003, militarii americani erau 200 la număr. Au plecat înapoi mai mulţi, pentru că unii dintre ei îşi luaseră soţii românce.
Gabriela şi James Fisher este primul cuplu oficial întemeiat atunci la Baza Aeriană de la Mihail Kogălniceanu. Ea era proaspăt absolventă de Biologie de la Universitatea Ovidius din Constanţa şi lucra ca translator, el era sergent major în Aviaţia SUA. Gabriela (39 ani) şi James (47 ani) sunt împreună şi acum, după 14 ani.
Când au venit americanii
Dorinţa românilor, „să vină americanii“, s-a împlinit la începutul lui februarie 2003, într-un moment considerat istoric. România se pregătea să intre în NATO, iar trupele Armatei SUA aveau ca misiune pregătirea terenului.
Pentru a crea puntea de dialog cu comunitatea locală, trupele au fost însoţite de translatoare din Constanţa, tinere cunoscătoare ale limbii engleze, care să le faciliteze comunicarea.
Una dintre ele era Gabriela, o tânără absolventă de Biologie din Constanţa, de care s-a îndrăgostit iremediabil James, un militar american. El făcea parte din echipa Centrului de relaţii cu presa de la Mihail Kogălniceanu, iar ea intermedia comunicarea cu românii.
„După atâţia ani, tot nu ştiu cum de s-a îndrăgostit Gabi de mine. Ne petreceam 16 ore pe zi lucrând împreună, astfel că ne-am cunoscut foarte bine într-un timp scurt“, povesteşte James, americanul care n-a mai vrut să plece din România fără aleasa lui.
James şi Gabriela Fisher, în ziua nunţii lor, 29 iunie 2003 Sursa foto - arhiva personală
În două luni, James s-a convins rapid de fata care îl ajuta să se înţeleagă mai bine cu românii. Un preot militar român, Cristian Bicher, le-a oferit americanilor un tur de oraş şi atunci Gabriela şi James s-au cunoscut şi mai bine. „Gabi are un suflet atât de bun, este modestă şi atentă la nevoile celor din jur. În ciuda tuturor greutăţilor rămăsese dulce şi altruistă, cu un respect deosebit pentru spiritualitate“, spune el.
Deşi se pregătise pentru o misiune de minimum 6 luni în România, James a primit vestea că ar putea pleca în câteva săptămâni, aşa că s-a decis să acţioneze rapid. A vorbit cu fratele Gabrielei să vină la ei acasă pentru a-i cere mâna iubitei sale.
„Voiam să fac totul aşa cum se cuvine. Dar fratele ei a întârziat de la muncă şi a trebuit să ne descurcăm altfel. Gabi a fost cea care i-a tradus tatălui ei, Dumnezeu să îl ierte, cuvintele prin care îi ceream mâna fiicei sale. Tatăl şi-a dat acordul şi atunci am condus-o pe Gabi până jos la Cazino, unde am cerut-o de soţie. Acela a fost momentul nostru. Trecuseră doar două luni de când ne cunoscuserăm şi voiam să rămânem împreună pentru totdeauna“, povesteşte James.
În ziua de 29 iunie 2003, mirii James şi Gabriela Fisher păşeau, extrem de emoţionaţi, la braţul naşilor, spre bisericuţa din lemn Sfântul Mucenic Mina din Constanţa. „Noi am vrut să ne căsătorim în România pentru că şi eu sunt ortodox. Ne-am dorit o nuntă tradiţională, aşa cum n-ar fi fost posibilă în SUA. Au venit multe rude, prieteni şi chiar prieteni din presă... nunta noastră a fost uimitoare“, arată James.
Împreună la bine şi la greu
Când James a părăsit România, Gabriela l-a urmat în misiunile sale. La un moment dat, unitatea lui a staţionat pentru 7 ani în Germania, la Rammstein, astfel că au fost mai aproape de România, iar familia i-a putut vizita mai uşor. Americanul este mulţumit că armata i-a asigurat o carieră stabilă şi le-a dat şansa să vadă lumea: Europa, Coreea şi chiar Moscova, în 2012. Dar le este tare dor de Europa şi de familia lor din România.
James şi Gabriela Fisher - un cuplu format la Mihail Kogălniceanu Sursa foto arhiva personală
Acum, cei doi trăiesc în Albuquerque, în statul New Mexico din SUA, împreună cu băiatul lor Andrei, în vârstă de 10 ani. James a trecut în rezervă şi lucrează civil la baza locală, iar Gabriela predă biologia la o şcoală din apropiere. „Singurul nostru copil, Andrei, are autism. Este foarte dificil pentru noi, dar îl iubim foarte mult. Afecţiunea aceasta ne-a făcut să ne revizuim toate aşteptările în legătură cu viaţa lui, pentru că îngrijirea lui implică multă muncă. Dar drumul nostru este fericit, pentru că suntem împreună“, spun părinţii.
Pentru românca Gabriela şi americanul James, cheia unei căsnicii reuşite nu stă în asemănări, ci în felul în care vrei să-l păstrezi pe celălalt. „Dincolo de iubire, este felul în care ai grijă unul de celălalt, este disponibilitatea de a te sacrifica şi de a te strădui să rezolvi lucrurile. Când situaţia este dificilă, ne bizuim unul pe celălalt. Foarte important, ea îmi tolerează toate greşelile“, recunoaşte el.
Pentru Gabriela, James a învăţat româneşte şi s-a străduit să fie considerat unul de-al familiei. „Este important să îmbrăţişezi cultura română, să cunoşti limba, mâncarea, obiceiurile. Eu am încercat din răsputeri să îmi câştig locul în sufletul familiei ei româneşti şi mă gândesc că asta ne-a făcut mai puternici. Obişnuiam să glumesc că ţara mea era liderul lumii şi că Gabi ar trebui să facă lucrurile în felul nostru, pentru că noi suntem cei mai buni. Acum, gluma mi se pare ridicolă, în lumina evenimentelor actuale...“, spune americanul.
La mii de kilometri de Mihail Kogălniceanu, Gabriela şi James se bucură că oamenii se gândesc la ei după atâţia ani. „Să mă căsătoresc cu Gabi a fost cel mai bun lucru care mi s-a întâmplat în viaţă, o dată cu familia pe care a adus-o“, zâmbeşte James.
James şi Gabriela Fisher - împreună după 14 ani Sursa foto arhiva personală
Pe aceeaşi temă:
Mesajul unui soldat american trimis la Constanţa, pentru prietena rămasă acasă: „Fii tare, iubito!“
Se încarcă comentariile...
