Nava Amiral a Forţelor Navale Române împlineşte 30 de ani. Numărul uriaş de compartimente ale Fregatei „Regele Ferdinand“

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Pe 10 decembrie 2004 sosea în Portul Constanţa fregata „Regele Ferdinand”, o navă militară achiziţionată la mâna a doua de statul român de la britanici. În scurt timp, aceasta a devenit Nava Amiral a Forţelor Navale Române.

Fregata „Regele Ferdinand“ a intrat în serviciul Royal Navy în octombrie 1988 cu numele HSM Coventry. Ceremonialul de comisionare, prin care nava a trecut în proprietatea Forţelor Navale Române, a avut loc la data de 9 septembrie 2004, la Portsmouth, în Baza Navală „Nelson“.

Partea română a fost reprezentată la ceremonie de aproape 300 de persoane - militari şi civili, politicieni, oameni de afaceri şi ziarişti -, în frunte cu şeful Statului, preşedintele Ion Iliescu, însoţit de ministrul Apărării Naţionale, Ioan Mircea Paşcu, miniştrii secretari de Stat, dr. George Maior, dr. ing. Gheorghe Matache, Ioan Talpeş, şeful Statului Major General, gene¬ral dr. Mihail Popescu, şeful Statului Major al Forţelor Navale, contraamiral dr. Gheorghe Marin şi alţii.

Partea britanică a fost reprezentată de Lord Bach of Lutterworth, ministrul pentru înzestrare, viceamiral James Burnell Nugent, din Comandamentul Royal Navy, Sir Charles Mansfield, preşedintele BAE Systems, compania integratoare a contractului, importanţi manageri ai celorlalte firme subcontractante, implicate în ultimele 12 luni în programul de regenerare a fregatei (între care Fleet Support Limited şi Rolls-Royce).

Din cartea „Amintiri despre o flotă pierdută”, volumul I - „Navele româneşti ale Dunării şi Mării”, scrisă de Constantin Cumpănă şi Corina Apostoleanu, aflăm că „datorită sistemelor computerizate de control, formei corpului navei şi turbinelor, fregata poate opri de urgenţă în numai 280 de metri, distanţă în care turaţia de lucru a turbinelor scade la zero. O astfel de manevră poate salva nava în cazul unui atac cu torpile, care sunt proiectate să explodeze la un punct de impact calculat în momentul lansării, în funcţie de viteza navei-ţintă.”



Computerele de la bordul fregatei se alertează automat în cazul în care nava devine ţinta inamicului. „Invariabil, computerul analizează două variante de evitare a torpilelor, în funcţie de poziţia acestora, dar şi a altor elemente, printre care viteza navelor din formaţie pentru evitarea unei eventuale coliziuni în urma manevrelor bruşte. De asemenea, nava dispune de echipamente complexe de derutare a rachetelor şi torpilelor”, mai scriu cei doi autori.

Fregata are în componenţă 524 de compartimente. În cazul unui atac nuclearo-bacteriologic-chimic (NBC), senzorii de siguranţă închid automat sistemul de aer condiţionat şi întreaga navă este complet izolată de exterior. Aerul este purificat şi recirculat la o presiune mare prin toate încăperile şi, dacă o rachetă loveşte nava, aerul contaminat este împins în exterior, iar restul compartimentelor nu sunt afectate.

Imagine indisponibilă
Imagine indisponibilă

„Regele Ferdinand“ are la bord, conform sursei citate, o adevărată uzină de apă, care produce patru tone de lichid potabil pe oră din apa mării. Stocurile de alimente ajung pentru două luni şi jumătate. În ceea ce priveşte rezerva de combustibil, fregata dispune de echipamente de realimentare în marş, care permit refacerea stocurilor în orice moment, în orice loc şi de la orice navă-cisternă NATO, inclusiv în timp de noapte.



A fost numită nava comandant a portului militar Constanţa, preluând ştafeta de NAVĂ AMIRAL a Forţelor Navale Române. În 2005 a fost prima navă românească care a participat la Operaţia NATO (art.5) Active Endeavour.

Constantin Cumpănă şi Corina Apostoleanu surprind în lucrarea lor cele mai importante şi interesante caracteristici ale Fregatei „Regele Ferdinand”:

2004, 10 decembrie - a sosit  în ţară fregata (tip 22) „Regele Ferdinand“ - F-221, ex-„H.M.S. Coventry“ (pavilion: România, IMO: 6127764, comandant: căpitan-coman¬dor Sorin Learschi, deplasament: 5.300 to., lungime: 149,50 m, lăţime: 14,80 m, pescaj: 4,67 m, punţi: 8, propulsie: patru motoare cu turbine cu gaz „Rolls-Royce“, 4 Diesel-generatoare x 1 Mw., elice cu pas variabil, viteza: 28 Nd., instalaţie de aer condiţionat cu funcţionare permanent, instalaţie de desalinizare a apei, condiţii de depozitare şi refrigerare provizii pentru o perioadă de navigaţie de 90 de zile, dotare: 1 tun super-rapid de calibru redus x 76 mm - „Oto Melara“ cu sistem de urmărire optoelectronic Radamec T2500, un sistem de conducere a focului „AMS-Nautis“, sistem de comunicaţii „BAE Systems MPS2000“, sistem „Inmarsat B“ de avertizare globală maritimă şi de siguranţă, sistem de bruiaj Terma SKWS-12, un girocompas „Sperry Marine“, Sistem de Poziţionare Globală - G.P.S., radar de supraveghere cu bătaie mare, radare secundare de supraveghere IFF, radar de navigaţie de înaltă rezoluţie, radar secundar de control elicopter, sistem de comandă CACS 5 - sistem de comandă asistat de calculator, sistem de conducere a focului de artilerie Nautis 3 FCS, echipamente de contramăsuri electronice, sonar cu bătaie medie tip 2050, sistem de lansare torpile de pe navă - STWS2, sistem de comunicaţii ICS 3 - comunicare externă şi internă, sisteme de navigaţie, dotări pentru elicoptere, echipaj: 203 membri, dintre care 16 ofiţeri, 76 maiştri militari, 1 subofiţer şi 110 militari angajaţi pe bază de contract, autonomie: 4.500 Mm, constructor: 14 octombrie 1988, „Swan Hunter“, Wallsend - Marea Britanie, lansată la apă la data de 8 aprilie 1986, data punerii chilei: 29 martie 1984).

Imagine indisponibilă

Pe aceeaşi temă:

VIDEO Un tur ghidat pe fregata Regele Ferdinand: cum arată comanda navei şi ce măsuri se iau în caz de abandon

Fregata „Regele Ferdinand“ preia comanda unei grupări navale NATO în cadrul unor misiuni în Marea Neagră

Constanţa



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite