Membru în comisia de achiziţie a fregatelor: „Noi am recomandat navele olandeze“

Membru în comisia de achiziţie a fregatelor: „Noi am recomandat navele olandeze“

Fregata Regele Ferdinand. FOTO: Mediafax

Comandorul în rezervă Nicolae Vlăduţoiu, membru în comisia de achiziţie a fregatelor, spune că nava  Ferdinand nu are sisteme complexe folosite în războiul electronic, iar sistemul integrat de comunicaţii şi control este din 1986. În actualul stadiu, crede specialistul, nava nu poate riposta unui atac de război decât în mică măsură, din cauză că îi lipseşte armamentul modern.

Ştiri pe aceeaşi temă

Fregata „Ferdinand“ ar avea într-un război real doar un rol de figurant, deşi este numită „nava – comandant“ a Portului Militar Constanţa, spun specialiştii.

Cu cine defilăm noi la război / Fregata Regele Ferdinand pleacă la 4 iunie

Procedura de achiziţie a fregatelor „Ferdinand“ şi „Regina Maria“ a început în anul 2000, atunci când, în timpul pregătirii pentru aderarea României la NATO, s-a decis achiziţia unei nave de luptă multifuncţionale, care să corespundă standardelor.

Comisie pentru nave

Nicolae Vlăduţoiu, membru în comisia de achiziţie a fregatelor

„Era imposibil, pe vremea aceea, să construim nave de luptă în şantierele româneşti. Numai licenţa pentru a construi aşa ceva ne depăşea posibilităţile. Comisia Ministerului Apărării Naţionale era formată din zece membri, fiecare specialist pe domeniul său, iar rolul nostru era acela de a analiza bonitatea din punct de vedere al luptei, al forţei de reacţie în caz de atac“, a declarat comandorul (r) Nicolae Vlăduţoiu.

SUNTEŢI DE ACORD CU IMPLICAREA ROMÂNIEI ÎN RĂZBOIUL DIN LIBIA? VOTAŢI AICI!


CITEŞTE ŞI: FREGATA REGELE FERDINAND, BUNĂ DOAR DE BLOCADĂ, NU ŞI DE LUPTĂ

Comandorul era, la acea dată, şeful Comunicaţiilor şi Informaticii din Statul Major al Forţelor Navale. „Eu analizam oferta de nave din punct de vedere al capacităţii de a face faţă unui război electronic şi în comunicaţii“, a afirmat el.

VEZI AICI GALERIE FOTO CU NAVELE MILITARE

Membrii comisiei au analizat două oferte: cea a Regatului Olandei, care oferea fregate de tip Kortenaer şi cea a guvernului Marii Britanii, care oferea fregatele din clasa 22.

„Noi am vrut nave olandeze“


„Recomandarea pe care am înaintat-o, printr-un raport, ministrului Apărării Naţionale a fost aceea de a cumpăra navele olandeze. Nu din cauza preţului: pentru a deveni nave de luptă adevărate trebuia investit tot cam atât. Erau însă mai mici: fregatele olandeze aveau 2900 de tone, în timp ce cele britanice au 4900 de tone. Aveau aceeaşi putere şi erau mai uşor de manevrat şi mai potrivite pentru Marea Neagră. Erau mai uşor de întreţinut“, a spus comandorul.

CUM A AJUNS FREGATA REGELE FERDINAND ÎN DOTAREA MARINEI ROMÂNE

Deşi raportul a fost favorabil olandezilor, în final au fost luate navele britanice. „Decizia a fost politică“, spune Vlăduţoiu.

Citiţi mai multe în Adevărul de Seară Constanţa!


citeste totul despre: