De ce sunt datori musulmanii o dată în viaţă cu un pelerinaj la Mecca şi Medina. Ritualul complet al celei mai importante procesiuni religioase din lume
0Dacă un musulman trebuie să se roage de cinci ori pe zi, cu un pelerinaj la locurile sfinte Mecca şi Medina este dator măcar o dată în viaţă.
Orice musulman are 5 stâlpi ai religiei pe care trebuie să-i respecte dacă vrea să fie considerat un credincios bun. Mărturisirea de credinţă, rugăciunea, pelerinajul la Mecca, postul din luna Ramadan şi dania rituală sunt ritualurile pe care musulmanii le au de îndeplinit.
Dacă un musulman trebuie să se roage de 5 ori pe zi, cu un pelerinaj la locurile sfinte este dator măcar o dată în viaţă. Sunt iertaţi de această îndatorire doar cei nevoiaşi şi bolnavi.
Pelerinajul reconstituie drumul profetului Mohammed la locurile sfinte Mecca şi Medina, unde s-a născut şi s-a sfârşit din viaţă. Învăţăturile religioase musulmane spun că această călătorie către sacru este unul dintre principiile de bază ale Islamului, un ritual de cult îndeplinit atât cu trupul, cât şi cu avuţia.
Pelerinajul constă în vizitarea Kaabei (Kabe) aflată la Mekka, precum şi a altor locuri sfinte anume stabilite, într-o anumită perioadă a anului. Este o evocare a unei întâlniri anuale, unde oameni de diferite rase, culori şi sexe care vorbesc limbi diferite, au statut social diferit şi vârste diferite, se strâng laolaltă şi sunt pe picior de egalitate.
În timpul pelerinajului se vizitează mai întâi Kaaba din oraşul Mekka, iar mai apoi locurile sfinte precum: Safa, Merve, Arafat, Muzdelife şi Mina.
Pelerinajul (Hac)
În jurul oraşului Mekka, zona Harem (zona din jurul Kaabei) este delimitată de locurile denumite mikat. În aceste locuri, cei sosiţi se dezbracă de toate hainele şi se înfăşoară în două prosoape; se exprimă intenţia de pelerinaj şi se face rugăciunea denumită „telbiye“.
Telbiye
Am înţeles porunca Ta, Allah, am înţeles...
Am înţeles porunca Ta, Cel fără de seamăn! Am înţeles...
Tu eşti singurul pe care îl Slăvesc, a Ta este toată slava...
Toate binefacerile de care am avut parte sunt ale Tale şi este al Tău...
Tu nu ai seamăn.
Astfel se intră în zona ihram (zona cu interdicţii) şi începe pelerinajul. În timpul lunilor speciale pentru pelerinaj se efectuează ritualul potrivit regulilor. În final, se sacrifică un animal drept mulţumire lui Allah pentru privilegiul acordat şi astfel se termină pelerinajul.
Învăţăturile sfinte spun: „...Este dreptul lui Allah asupra oamenilor, ca acei care au putere să călătorească, să facă hagialâcul la Kaaba...“ (Sura Al-i Imran [Seminţia lui Imran], 97)
Obligativităţile pelerinajului (Haccın Farzları)
Ihram: Zona unde persoana, care şi-a exprimat intenţia de Pelerinaj, şi spune rugăciunea telbiye nu are voie să facă anumite lucruri pe care în condiţii normale le-ar putea face fără probleme; nu are voie să rupă flori, să taie copaci, să se tundă şi să se bărbierească, să îmbrace haine cusute, să vâneze.
Înconjurul Kaabei: Înconjurarea de şapte ori a Kaabei, începând din colţul unde se află Hacerulesved (piatra neagră).
Popasul la Arafat: În ajunul Kurban Bayramului (Sărbătoarea Sacrificiilor), Pelerinii vin la muntele Arafat, aflat în sud-estul oraşului Mekka şi petrec aici o perioadă de timp.
Ritualul Kurban-ului este un ritual care are diverse foloase atât pentru individ, cât şi pentru societate. Persoana care taie Kurban îşi arată ataşamentul faţă de Allah, contribuie la dezvoltarea sentimentelor de fraternitate şi solidaritate în cadrul societăţii.
Despre omul care merge la Pelerinaj (Hac), cărţile spune că suferă o transformare în bine:
- Îşi dezvoltă sentimentul de egalitate, comportându-se la fel ca toţi ceilalţi pelerini, într-o tinută modestă.
- Realizează că valorile materiale, cum ar fi funcţia, poziţia, avuţia, banii, chiar dacă azi există, într-o bună zi vor dispare; astfel îşi dezvoltă sentimentul dreptăţii.
- Înţelege că toate deosebirile, cum ar fi cele de origine, naţie, sex, limbă, vârstă sunt trecătoare şi lipsite de importanţă. Percepe importanţa înfrăţirii cu toţi oamenii în jurul Islamului.
- Îşi aduce aminte de Ziua Judecăţii de Apoi, unde oamenii vor da socoteală în faţa lui Allah pentru ceea ce au făcut şi conştientizează că trebuie să se pregătească pentru Viaţa de Apoi.
- Dobândeşte calităţi pozitive, precum răbdarea, depăşirea greutăţilor, acţionarea în grup, întrajutorarea, solidaritatea.
- Mulţumeşte lui Allah că i-a dat sănătate, capacitate, bani, avuţie.
- Prin vizitarea locurilor unde a trăit Preasfântul Profet şi prietenii săi, îşi însuşeşte mult mai bine mesajul lăsat de ei.
- Realizează că pe lângă caracterul individual, religia are şi o latură socială şi astfel îşi asumă responsabilităţi cu privire la dreptatea şi activităţile sociale.
Pildele Profetului Mohammed
Ghidurile spirituale musulmane dau exemple pentru felul în care Profetul poate fi model credincioşilor în situaţii cu care se vor confrunta în viaţă:
- Când eşti bogat şi avut, aminteşte-ţi de generozitatea Profetul nostru când se ocupa de comerţ şi conducea caravanele.
- Când eşti sărac şi oropsit, gândeşte-te la răbdarea Profetului nostru în vremea exodului de la Mecca la Medina, când şi-a părăsit oraşul natal abandonându-şi averea şi proprietăţile.
- Când eşti şeful clasei, aminteşte-ţi de felul drept în care s-a comportat Profetulfaţă de persoanele de vază din acea perioadă, atunci când acestea i s-au supus lui.
- Când te simţi slab şi părăsit, adu-ţi în faţa ochilor tăi dificultăţile şi caznele cu care s-a confruntat Profetul nostru la Mekka.
- Când ai o izbândă, aminteşte-ţi de victoriile asupra duşmanilor de la Bedir, Huneyn şi de la Mekka ale Profetului nostru şi trage învăţămintele
- Când eşti învins, gândeşte-te că, deşi era mâhnit pentru că prietenii lui au fost martirizaţi sau grav răniţi în războiul de la Uhud, Profetul nu şi-a pierdut niciodată speranţa.
- Dacă înveţi ceva pe cineva, aminteşte-ţi felul în care Profetul nostru dădea lecţii prietenilor Săi în Mecat (Mescid).
- Dacă înveţi ceva de la cineva, gândeşte-te cum a îngenuncheat Profetul nostru în faţa Îngerului Gavril atunci când a învăţat de la acesta cunoştinţele
- Dacă vrei să pui în practică dreptatea şi vrei să invoci cu voce tare binele chiar dacă nu ai nici un sprijin, aminteşte-ţi de perioada în care, aflat la Mekka, Profetul nostru, deşi era slab şi neajutorat, a proclamat deschis ceea ce
- Dacă vei arbitra un eveniment sau un joc, aminteşte-ti de episodul reaşezării pietrei Hacer-ul-esved şi gândeşte-te de ce anume înainte de Islam, atunci când căpeteniile tribului Kureyş erau gata să se războiască între ei, aceştia au acceptat ca Profetul nostru să le fie arbitru; gândeşte-te şi ce fel de verdict a dat“.
Musulmanii din România serbează Kurban Bayramul. „Celebrăm Sărbătoarea Sacrifiului în armonie“
Comunitatea musulmană din România celebrează joi, 24 septembrie, Kurban Bayram, adică Sărbătoarea Sacrificiului în religia islamică. Aceasta are loc la finalul pelerinajului, organizat la locurile sfinte de la Mecca, în Regatul Arabiei Saudite.
Muftiul Muurat Iusuf va oficia Marea Rugăciune Comună (Bayram Namazi) joi, 24 septembrie, de la ora 7.36, la Geamia Hunkiar din Constanţa, apoi va participa la o serie de sacrificii ritualice şi va oferi 2.000 de pachete ce vor contine carne de kurban pentru familiile nevoiaşe din judeţele Constanţa,Tulcea şi Cǎlǎraşi, oferite de Muftiatul Cultului Musulman din România, împreună cu reprezentanţii Fundaţiei Hassene din Köln - Germania şi cei de la Direcţia Ministerului Cultului Islamic din Republica Turcia (Diyanet Isleri Baskanligi), prin intermediul Consulatului General al Republicii Turcia din Constanţa. Alte peste 3000 de pachete ce vor contine carne de kurban vor fi acordate de asociaţii şi fundaţii culturale credincioşilor musulmani.
„Sărbătoarea Sacrificiului comemorează gestul de sacrificiu al Profetului Ibrahim (Avraam, pentru iudeo-creştini), cel care, fiind pus să aleagă între dragostea faţă de unicul său fiu şi adoraţia lui Allah, optează pentru confirmarea devoţiunii faţă de divinitate. Potrivit Coranului, pentru a-şi exprima credinţa necondiţionată şi supunerea faţă de Allah, Ibrahim se arată pregătit să-şi sacrifice fiul, pe Ismail, dar Creatorul, văzându-i determinarea şi neclintita credinţă, îl trimite pe Arhanghelul Gabriel cu un berbec pe altarul sacrificiului. Astfel, lama cuţitului taie gâtul animalului şi nu pe cel al copilului mult iubit, ziua aceasta fiind celebrată de lumea musulmană ca Sărbătoarea Sacrificiului, ceremonie ce reconfirmă anual credinţa în Allah“, arată consilierul de cult al Muftiatului Cultului Musulman din România, imamul Erghiun Refi.
Preoţii musulmani relatează că tradiţia sacrificării unui animal (berbec, oaie, miel, cămilă, bivol sau capră) de către fiecare musulman adult şi înstărit a apărut în anul al II-lea al islamului. Sacrificarea are semnificaţia unui gest de bunăvoinţă şi adorare a lui Allah, fiind considerat prinos de mulţumire şi recunoştinţă pentru împlinirea unor năzuinţe. Credinciosul musulman oferă în dar nevoiaşilor 2 treimi din animalul jerfit şi oprind pentru cina din familie doar o treime din Kurban.
Vă mai recomandăm
Musulmanii din România serbează Kurban Bayramul. „Celebrăm Sărbătoarea Sacrifiului în armonie“
Se încarcă comentariile...
