FOTO VIDEO Cum arată, în realitate, Madagascarul, insula unde a fugit Mazăre: „Oamenii cred în vrăjitoare, se închină la pietre“

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Madagascar, dezvăluit de un preot misionar FOTO Arhivă personală Marcel Saitiş
Madagascar, dezvăluit de un preot misionar FOTO Arhivă personală Marcel Saitiş

Românul Marcel Şaitiş, misionar penticostal în insula africană unde s-a refugiat fostul primar al Constanţei, spune că localnicii au probleme mult mai grave, precum sărăcia cruntă sau ciuma pneumonică, decât să urmărească subiectul unui corupt fugit de justiţia din România.

Românul Marcel Şaitiş (44 de ani) locuieşte de apeoape cinci ani în Madagascar împreună cu soţia Ioana şi cu cei trei copii ai lor, fiind preot misionar. Şi-a adus familia în insula africană după o primă vizită, de recunoaştere, pe care a făcut-o singur. Nu l-au speriat nici mizeria, nici sărăcia, nici băştinaşii care cred în vraci, blesteme şi incantaţii.

Alături de familie, preotul de religie penticostală a început să propovăduiască învăţăturile lui Iisus printre băştinaşii care încă se închină la pietre, la copaci şi unde pericolul se află la tot pasul. Din 2013, cei cinci membri ai familiei locuiesc într-un oraş situat la 200 de kilometri de capitala Antananarivo. „Am încercat să ne acomodăm, deşi copiii săraci ne pândeau pe sub poartă. Pe aceşti copii i-am ajutat cu hrană şi îi susţinem la şcoală. Despre peisajul idilic ce să spun? Vecinii au un palmier în curte, dar pe lângă copac este multă mizerie“, spune Şaitiş.

Malgaşii cred în vrăjitorie şi spirite

Marea majoritate a localnicilor trăiesc sub limita subzistenţei, la sate. „În Madagascar sunt peste 35.000 de sate-triburi, care păstrează religia ancenstrală. În aceste sate, locuitorii se închină la spirite, la pietre, la ape, aduc jertfe, sunt conduşi de regi şi vraci“, dezvăluie Marcel Şaitiş.

Multe dintre triburi au regi, deşi Madagascar este un stat democratic. Străinii nu sunt lăsaţi să participe la incantaţiile tribale. „Când evanghelizăm aceste sate, îi salutăm pe regi, le dăm steagul României şi cadou.  Trocul se practică aici la scară largă“, spune pastorul, care se bucură de un oarecare respect printre malgaşi.

Madagascar Arhivă Marcel Saitis

Sat tribal

Creştinarea în Madagascar reprezintă un act de curaj atât din partea preoţilor misionari, dar mai ales a localnicilor care, după ce sunt botezaţi, devin o paria pentru restul comunităţii, fiind acuzaţi că aduc blestemul asupra tribului.

Speranţa de viaţă a malgaşilor este de 40-45 de ani din cauza sărăciei şi a lipsei medicamentelor. Cu eforturi mari, preotul misionar a reuşit, cu ajutorul bisericilor din România şi din Franţa, să ridice în diverse triburi câte o casă de rugăciune şi o şcoală şi chiar să amenajeze un cabinet medical. Anterior, în locul unde interveneau medicii pereţii erau stropiţi cu sânge. Şcoala este contracost, inclusiv pentru copiii pastorului. Este vorba despre o şcoală cu predare în limba franceză, care face parte dintre unităţile de învăţământ înfiinţate de foştii colonişti francezi ai insulei. Anul trecut, cu ajutorul Bisericii, s-au dus în sate aproape trei tone de orez. 

Foşti colonişti, acum oameni bogaţi

În Madagascar există şi oameni înstăriţi. Printre ei sunt şi francezi bătrâni, proveniţi dintre foştii colonişti, care s-au căsătorit cu femei localnice şi au dezvoltat afaceri, indieni, chinezi. Dintre băştinaşi, doar 7% trăiesc bin. au case mai mari şi mici armate personale, pentru pază. 
 
Pastorul spune că, în urmă cu câţiva ani, şi-a luat familia şi a mers câteva zile într-un concediu la un resort pe malul Oceanului Indian. „Nu am stat la un hotel de patru stele pentru că nu mi-aş fi permis, dar aceste hoteluri sunt, oricum, departe de a fi de lux pentru un european. Un resort înseamnă aici o casă mai bună. Încăperile aveau acoperişuri de paie, mâncarea ne-a fost mâncată de şobolani. Şopârlele alergau pe pereţi. Este adevărat, sunt inofensive, dar nu vrei să întâlneşti aşa ceva în concediu. Fiul meu era să calce pe un şarpe. Când m-am uitat în oglindă, am văzut ieşind de sub ea, în mare viteză, un păianjen mare cât palma unui copil“, mai povesteşte pastorul.

Madagascar Arhivă Marcel Saitis

Botez creştinesc în Madagascar

Cea mai mare problemă actuală a localnicilor este epidemia de ciumă. Deşi în fiecare an, Madagascarul se confruntă cu sute de astfel de cazuri medicale, din 2017 situaţia a devenit de-a dreptul dramatică. Autorităţile medicale se confruntă acum cu numeroase cazuri de ciumă pneumonică, o formă gravă a bolii, care se contactează pe calea aerului. Primele cazuri au apărut în august 2017. Abia după ce s-au înregistrat câteva decese în rândul străinilor care vizitează ţara, s-a declanşat alertă naţională, fiind implicată şi Organizaţia Mondială a Sănătăţii.

Filtre la urcarea în autobuze

Şcolile au fost închise şi s-au instituit filtre. Fiecărui pasager care urcă în mijloace de transport în comun i se ia temperatura şi, dacă trece de valoarea normală, se alertează autorităţile sanitare. „Până în acest an, se înregistrau 100-150 de cazuri de ciumă bubonică, însă acum cifra s-a dublat şi foarte mulţi oameni au fost infectaţi. Nu putem preveni îmbolnăvirea, iar tratamentul constă într-o combinaţie de trei antibiotice şi supraveghere timp de trei săptămâni“, spune preotul misionar.  

Cu toate aceste probleme, preotul misionar crede că Madagascarul, unde trăiesc nu mai puţin de 18 etnii, este o ţară binecuvântată, cu oameni harnici şi frumoşi, care merită să fie ajutaţi. Este ţara unde taxi înseamnă şarete mici trase de oameni, unde râurile au crocodili în ei, unde se dezvoltă plante unice în lume.   

Nicio ştire despre Radu Mazăre

Pastorul Şaitiş spune că n-a ajuns niciodată la complexul turistic de patru stele amenajat de Radu Mazăre în Madagascar. De altfel, fuga fostului primar al Constanţei în Madagascar n-a reprezentat un subiect pentru localnici. „Nu am văzut nicio ştire în ziare despre venirea sa aic, nu a interesat pe nimeni subiectul. Eu am aflat de la prietenii din România“, spune el.

marcel saitis

Preotul român, alături de familia lui, în Madagascar

Pe aceeaşi temă:

Povestea tulburătoare a preotului român misionar de 10 ani pentru săracii Kenyiei. „Cel mort trebuie îngropat repede, în maximum o oră şi jumătate“

Provocările mersului la biserică, în Madagascar

Constanţa



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite