Constanţa: Vestigii puse la păstrare în Muzeul de Istorie

În afara expoziţiilor permanente pe care instituţia le adăposteşte, muzeul deţine şi alte piese care sunt depozitate cu mare grijă. Conservatorii sunt implicaţi împreună cu gestionarii la găsirea celor mai bune metode pentru aşezarea şi păstrarea obiectelor în depozite.

Multe dintre ele sunt din epoca paleolitică mijlocie (colţi de mamut, fragmente osteologice şi diferite silexuri- piatră de râu cioplită).

Într-una din încăperi, cea de care salariaţii se îngrijesc mereu, sunt păstrate  piese ceramice din sticlă, metal, vase din neolitic, epoca romană şi epoca feudală. Aceste piese sunt scoase şi ele câteodată în expoziţii temporare. În Muzeul Naţional de Istorie şi Arheologie Constanţa există un spaţiu în care sunt depozitate pachete cu fragmente ceramice din anii ’60, însă acestea nu au mai fost studiate de peste 40 de ani. „Acelea sunt doar bucăţele de vase sau alte obiecte. Aceste piese sunt în mare parte ceramică obişnuită şi au fost cândva studiate. Aşteptăm renovarea depozitelor şi dacă tinerii vor vrea să le studieze le vor fi puse la dispoziţie“ a declarat muzeograful Cătălin Nopcea.

Descoperiri importante în judeţ

Potrivit muzeografei Cecilia Paşca, angajaţii s-au preocupat mereu de creşterea permanentă a colecţiilor, fie prin donaţii, achiziţii sau prin săpături de salvare sau cercetări organizate peste tot în judeţ, la Histria, Capidava, Adamclisi etc. Săpăturile din ultimii ani au scos la suprafaţă numeroase vase, căni, opaiţe, care au confirmat existenţa mai multor popoare în regiunea Dobrogei.

Aşezare romană neidentificată

Ultima descoperire a fost făcută de curând în localitatea Vulturu, o zonă care nu era inclusă pe lista monumentelor istorice, unde s-au găsit trei bucăţi de apeduct. Reprezentanţii muzeului spun că apeductul aparţine cu siguranţă unei aşezări romane încă neidentificată. „Zona este oarecum aridă din punct de vedere al informaţiilor privind siturile arheologice. Identificarea acestei aşezări va constitui principalul obiectiv al cercetărilor viitoare“, a mai precizat muzeograful Cătălin Nopcea.