Când trebuie să postim în 2018. Ce spune Biserica despre fiecare perioadă în care renunţăm la carne, lactate şi alcool
0
Postul creştin reprezintă nu numai o renunţare sau abţinere de la consumul anumitor alimente şi băuturi, ci încercarea de a schimba ceva din comportamentul moral al persoanei. În acest sens, pe lângă o cură alimentară, oamenii bisericii recomandă smerenie, rugăciune şi fapte bune.
În fiecare an, Biserica are rânduite 4 mari posturi: al Paştilor, al Sfinţilor Petru şi Pavel, al Adormirii Maicii Domnului şi cel al Crăciunului sau Naşterii Domnului.
Postul Paştilor sau Postul Mare
Cel mai lung post pe care Biserica Ortodoxă îl are în fiecare an este cel dinaintea Paştilor. Postul Mare ţine 6 săptămâni (19 februarie-8 aprilie), durata de 40 de zile aminteşte credincioşilor de postul pe care Iisus l-a ţinut înainte de a-şi începe activitatea misionară. Aceste zile, care diferă de la un an la altul, în vechime, reprezentau perioada de pregătire a celor care urmau să primească botezul creştin de Paşti.
Profesorul Ene Branişte, în lucrarea „Liturgica Generală”, scrie că în aceste 40 de zile, tradiţia spunea să se postească astfel: „în primele două zile se recomandă, pentru cei ce pot să ţină, post complet sau ajunare până spre seară, când se poate mânca puţină pâine şi bea apă; la fel în primele trei zile şi ultimele două zile (vineri şi sâmbătă) din Săptămâna Patimilor. În tot restul postului, în primele cinci zile din săptămână se mănâncă uscat o singura data pe zi (seara), iar sâmbăta şi duminica de doua ori pe zi, legume fierte cu untdelemn şi puţin vin. La praznicul Buneivestiri (25 martie) şi în Duminica Floriilor se dezleagă şi la peşte".
Postul Paştilor este cel mai aspru post din cele 4 mai mari, rânduite de Biserică. Acest lucru se datorează importanţei pregătirii credincioşilor pentru Patimile şi Învierea Mântuitorului Iisus Hristos.
Conform Mitropoliei Ardealului, „în acest post nu se mănâncă: lapte, brânză, carne, ci numai legume fierte (fără grăsimi) şi fructe; în zilele de dezlegare e permis untdelemnul şi vinul, adică: sâmbăta, duminica, la 24 februarie (sărbătoarea „Aflarea capului Sf. Ioan Botezătorul”), la 9 martie (Sf. 40 de Mucenici), la 25 martie (Buna Vestire), când este şi dezlegare la peşte, ca şi în Duminica Floriilor. Cu deosebită evlavie se cuvine a se ţine postul din prima şi ultima săptămână a Postului, când se recomandă ca luni şi marţi în prima săptămână să se mănânce numai o dată pe zi — seara — pâine şi apă, iar în săptămâna Patimilor, în afară de joi, când se pot lua 2 mese — se mănâncă la fel, vineri şi sâmbătă, fiind post desăvârşit. Bolnavii au voie să mănânce cu untdelemn şi să bea vin în Postul Mare.”
Al doilea post din an este cel al Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel sau al Sâmpetrului (4-29 iunie). Acest post nu are un număr determinat de zile, fiind în legătură cu data Paştilor, putând dura chiar şi numai 2 zile. „În zilele de luni, miercuri şi vineri din acest post nu se mănâncă untdelemn, nici vinul nu e permis; dacă într-una din zile e un sfânt cu cruce neagră, se face dezlegare la peşte”, se menţionează pe pagina Mitropoliei Ardealului.
În perioada 1-15 august, în fiecare an este Postul Adormirii Maicii Domnului. Conform tradiţiei bisericeşti, pe 15 august este sărbătoarea când Fecioara Maria a adormit, iar trupul său a fost înălţat la cer.
Ultimul mare post din an este cel al Naşterii Domnului sau al Crăciunului. Începe pe 15 noiembrie şi se termină pe 25 decembrie. „Este un post mai uşor decât al Paştilor, deoarece se îngăduie sâmbăta şi duminica dezlegare la peşte, iar marţi şi joi la untdelemn şi vin. În ziua de ajun (24 decembrie) se ajunează, adică nu se mănâncă nimic toată ziua, iar seara se mănâncă grâu fieri, îndulcit cu miere”, se mai arată pe site-ul Mitropoliei Sibiului.
În afara acestor 4 posturi, creştinii mai postesc în zilele de miercuri şi vineri din fiecare săptămână, mai puţin în cele în care Biserica face dezlegare. Aceste zile sunt notate cu „harţi” în calendarul ortodox. Miercurea se posteşte în amintirea zilei în care Iisus a fost vândut de către Iuda, iar vinerea postim fiind ziua în care Iisus a fost răstignit pe cruce.
Pe aceeaşi temă:
Se încarcă comentariile...
