Aventura interbelică a unor români în Legiunea Străină: „Ne-au promis o viaţă perfectă, dar am ajuns mai rău ca sclavii“

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Aventura a trei tineri români atraşi de mirajul Legiunii Străine se transformase într-un strigăt de ajutor către patria-mamă. Ioan, Alecu şi Dumitru au reuşit să trimită în ţară o scrisoare prin care arătau chinul prin care trec în armata de mercenari, care le promisese un trai „perfect“, dar le oferise „sclavie“.

La 1920, trei tineri înrolaţi în Legiunea Străină implorau Statul român să facă demersuri pentru a-i recupera. Ei au trimis o jalbă Regelui Ferdinand rugându-l să ajute „trei români, trei neştiutori, trei inşi în cea mai mare mizerie atât morală, cât şi materială“.

În petiţia lor, Ioan Lăzăroiu, Alecu Gheorghe şi Dumitru Ionescu arătau că sunt supuşi unui regim de teroare fizică şi psihică, marcată de abuzuri. Ei spuneau că sunt atât de disperaţi încât au de gând să se sinucidă pentru a pune capăt suferinţelor pe care le îndură. 

„Trei Români, trei neştiutori, trei nenorociţi, trei inşi în cea mai mare mizerie atât morală, cât şi materială, ţinuţi sechestraţi fără voia lor în cea mai liberă ţară din lume ce se pretinde a fi - Franţa - înşelaţi, seduşi de către misionarii ce cutreieră ţara Românească, care ştiu să zugrăvească viaţa în culori foarte frumoase şi atrăgătoare, promiţând bani şi viaţă perfectă, pentru a recruta oameni pentru armată şi corpul ce se numeşte Corpul Legiunei Străine, roagă, cere, imploră de la nemărginita clemenţă a Majestăţii Voastre scăparea din această situaţiune, ce este mai mult decât sclavia din timpul vechiu, şi repatrierea imediată în ţară.

Pe toate căile suntem sistematic urmăriţi, spionaţi, scrisorile ni se opresc etc.

Dacă această situaţia atât morală, cât şi materială, va mai dura, suntem dispuşi cu toţi trei spre îndeplinirea celor mai funeste planuri. Pentru aceasta, trei strigăte se îndreaptă spre Măria Voastră cerând ‘Scăpare! Ajutor!...’“

Ţinând cont de cele spuse de cei trei români, poate fi considerat un noroc faptul că petiţia lor a ajuns în România. Această poartă un număr de înregistrare - No. 6976 din anul 1920.

Cel care a descoperit o copie după scrisoarea românilor din Legiunea Străină este istoricul Dumitru Lăcătuşu, de la Centrul de Consultanţă Istorică, primul for de acest gen din România. „Petiţia se află în Arhivele Judeţene Vâlcea, judeţ de unde provenea unul dintre semnatari - Ioan Lăzăroiu, în vârstă de 21 ani, din comuna Sineşti, Vâlcea. După un timp petrecut în Legiunea Străină, cei trei români au realizat că setea lor de aventură nu se împăca cu rigorile vieţii cazone din armata de mercenari, ba chiar îşi dădeau seama că au fost înşelaţi. Documentul nu conţine alte însemnări despre rezoluţia Regelui Ferdinand, este posibil ca răspunsul suveranului să se afle undeva în fondul Casei Regale de la Arhivele Naţionale. Alte date despre soarta celor trei români nu sunt menţionate“, precizează istoricul. 

Jalba legionarilor mai conţine vârsta unuia dintre ei, Dumitru Ionescu - 20 ani, precum şi adresele lui Dumitru Ionescu şi Alecu Gheorghe. Ambii erau din Constanţa. 

Scrisoarea românilor din Legiunea Străină Sursa Dumitru Lăcătuşu - Centrul de Consultanţă Istorică

Imagine indisponibilă

La adresele indicate în document, nimeni nu a auzit de numele celor înrolaţi în Legiunea Străină. 

Dumitru Ionescu figura ca locuind pe strada Mitropolit Şaguna nr. 34 din Constanţa, stradă care poartă actualmente numele George Enescu. Este o casă divizată, iar numărul 34 nici nu mai apare, dar la acea adresă a locuit înainte o familie de armeni - spun vecinii de lângă, care au cumpărat casa prin anii ’60.

La mica distanţă de Ionescu locuia camaradul său Alecu Gheorghe. De la colţul străzii lui Dumitru se vede, în capătul străzii Sabinelor, casa lui Alecu. El locuia pe strada Mihai Viteazu nr. 54 bis. Casa veche mai există, dar numărul 54 bis s-a transformat în 54 A. Nici aici, actualii proprietari nu ştiu de fostul locatar. „Părinţii noştri au cumpărat casa în anii ’70, dar nu de la familia Gheorghe. Probabil au stat aici înaintea acelor proprietari“, cred locatarii de la nr. 54 A. 

Ce este Legiunea Străină

Legiunea Străină a fost creată la 10 martie 1831 de regele Franţei Loius-Phillipe, ca resursă militară pentru Războiul din Algeria izbucnit cu un an înainte. Standardul de luptă până la capăt a fost setat atunci de legionarii adunaţi din toată lumea, care s-au remarcat prin duritate şi dârzenie. Din 1831, 36.000 legionari şi-au onorat contractul cu preţul suprem, dându-şi viaţa pentru cauza pentru care au luptat“, arată istoria Legiunii Străine.

„După ce a servit ca laborator pentru militarii profesionişti, condus de Franţa, Legiunea a adaptat noi tipuri de intervenţie. Actualmente este prezentă în teatre diferite din fosta Yugoslavie, Afganistan sau Africa, dar şi în operaţiuni domestice precum Sentinel, Harpie, Titan în Guyana franceză. Regimentele continua antrenamentul şi dezvoltarea de noi tehnici pentru a fi gata să servească Franţa oricând“, este specificat pe site-ul Legiunii Străine.

Legionarii străini au un Cod al Onoarei pe care fiecare îl primeşte de la înrolare, tradus în limba sa maternă. Acesta este obligatoriu şi cuprinde următoarele porunci:

  • Legionarule, serveşti voluntar Franţa cu onoare şi fidelitate.
  • Fiecare legionar este fratele tău de arme, indiferent de naţionalitate, rasă, religie. Îi arăţi întotdeauna solidaritate strânsă care trebuie să unească membrii unei familii.
  • Respectuos cu tradiţiile, ataşat liderilor tăi, disciplina şi camaraderie reprezintă puterea ta, curajul şi loialitatea sunt virtuţile tale.
  • Mândru de statutul de legionar, arăţi asta mereu în ţinuta ta elegantă, iar comportamentul tău este mereu demn, dar modest, iar baraca ta este întotdeauna curată.
  • Soldat de elită, tu te antrenezi cu rigoare, îţi vezi arma ca pe comoara ta şi ai constant preocupare pentru forma ta fizică.
  • Misiunea este sacră, o execuţi până la capăt şi dacă este necesar, în operaţiuni, cu riscul vieţii tale.
  • În luptă acţionezi cu pasiune şi fără ură, respecţi adversarii dispăruţi, niciodată nu-ţi abandonezi morţii, răniţii şi armele. 

Imagine de arhivă cu soldaţi din Legiunea Străină Sursa legion-etrangere.com

Imagine indisponibilă

Pe aceeaşi temă: 

FOTO Jurnal de pe frontul Primului Război Mondial. Însemnările unui soldat redau atmosfera de coşmar din 1916-1918

VIDEO Poezia răvăşitoare găsită în raniţa unui soldat mort în 1918: „Nu plânge, Maică Românie! E rândul nostru să luptăm“

Constanţa



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite