Un român a inventat ambalajul alimentar care ne scapă de E-uri

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Dan Vodnar, în laboratorul său unde miracolele se transformă în ştiinţă. FOTO: Florina Pop
Dan Vodnar, în laboratorul său unde miracolele se transformă în ştiinţă. FOTO: Florina Pop

Dan Vodnar, asistent universitar la Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară din Cluj-Napoca, a inventat un tip de ambalaj antimicrobian care ne poate scăpa de substanţele nocive organismului.

Dan Vodnar are 31 de ani şi este asistent la Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară (USAMV) din Cluj-Napoca. Tot în cadrul universităţii, este cercetător la Institutul pentru Ştiinţele Vieţii (foto jos). Tânărul savant are până acum la activ un număr important de realizări, motiv pentru care, în luna iunie, a primit la Viena titlul de „Danubius Young Scientist Award“ (n.r. – „Premiul Danubius al tânărului cercetător“).

Una dintre invenţiile lui Dan Vodnar ar putea schimba o lume întreagă: este vorba despre un ambalaj special pentru alimente, care este antimicrobian şi care ar putea duce la dispariţia E-urilor. În paralel cu acest proiect, în perioada 2010-2012, cercetătorul clujean a lucrat şi la o etichetă antimicrobiană, care se poate aplica pe fructe şi pe legume. Aceasta are mai multe avantaje: este organică, e biodegradabilă, curăţă legumele şi fructele de microbi.

„Eticheta se dezintegrează când dai drumul la jetul de apă. Nu intră în măr, îţi curăţă toată suprafaţa mărului. Polimerul din etichetă e ca un fel de detergent împotriva bacteriilor. Provine din natură şi se întoarce în natură. Şi chiar dacă ar trebui să ingeri această etichetă nu ai păţi nimic“, explică Dan Vodnar.



Distruge microbii de pe alimente

Ambalajul are proprietăţi mai spectaculoase decât eticheta. Ideea i-a venit cercetătorului pornind de la numeroase toxiinfecţii alimentare cu o bacterie numită „Listeria“. Majoritatea se întâmplă în Statele Unite ale Americii (SUA) şi duc la moartea a 15% din cei care iau această bacterie.

„Americanilor le place foarte mult să mănânce, la birou, mâncare «ready to eat» (gata preparată). Deci practic ai mâncarea, o bagi la cuptorul cu microunde şi o mănânci. La aceste preparate «ready to eat», în special cele din carne, Listeria e unul dintre cele mai întâlnite microorganisme care apar la suprafaţa cărnii din cauza manipulării. Poţi să-ţi expui organismul destul de lejer la infecţie. Ce rol are ambalajul? Acesta e un biofilm şi poate fi foarte uşor aderat unui ambalaj de plastic şi nu permite dezvoltarea Listeriei. În cazul în care carnea a fost contaminată cu Listeria, ambalajul inhibă la locul unde se află bacteria“, detaliază cercetătorul.

Produs din alge şi cochilii de melci

Ambalajul inventat de clujean mai are o proprietate specială: poate acţiona ca un înlocuitor al E-urilor. „Comercianţii adaugă foarte multe E-uri, în special cei din categoria conservanţilor, pentru că aceşti conservanţi au şi efect antimicrobian. Dar de ce să mănânci atâta conservant, când poate să fie rezolvată problema altfel? Adică să se inhibe bacteriile cu ajutorul ambalajului“, adaugă Vodnar. Ambalajul inventat la Cluj este realizat din substanţe naturale, majoritare fiind cele extrase din alge şi cochilii de melci marini. Cele două invenţii (ambalajul şi eticheta) sunt în curs de brevetare.

dan vodnar foto florina pop
image

În cei doi ani cât a durat inventarea ambalajului şi a etichetei, cercetătorul a lucrat împreună cu mai mulţi colegi şi studenţi, dar el a fost şeful echipei. Fondurile au venit printr-o bursă de la Ministerul Educaţiei şi Cercetării, în valoare de 10.000 de euro. De când a terminat cercetarea şi până în prezent, Dan Vodnar spune că a purtat discuţii cu mai mulţi investitori din Germania, Marea Britanie şi SUA, dar acestea nu s-au concretizat deocamdată. Totuşi, Vodnar adaugă că a depus recent un proiect pe fonduri europene, prin care speră să continue cercetările în domeniul ambalajului alimentar antimicrobian.

De asemenea, în prezent, savantul lucrează împreună cu o studentă la îmbunătăţirea ambalajului şi a etichetei. Este vorba despre un mix de substanţe care ar putea îmbrăca în întregime un fruct, spre exemplu. Acest lucru ar întârzia deshidratarea fructului. „Îţi curăţă fructul în momentul în care se spală sub jet de apă şi îţi elimină şi deshidratarea fructului. Asta înseamnă că acel fruct poate să stea mai mult pe rafturi. Menţine fructul în stare proaspătă. Pentru această creaţie am luat împreună cu Renata, o studentă foarte pasionată, premiul pentru produse inovative la Festivalul Alimentului organizat de Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară“, adaugă Dan Vodnar.  



Jeleuri pentru diabetici

Lista proiectelor lui Dan Vodnar continuă cu „progeli“ care sunt jeleuri făcute din sucuri de fructe cum este cătina sau afinele. Respectivele jeleuri au microcapsule cu bacterii probiotice. „Aceste microcapsule probiotice sunt nişte bacterii care aduc un plus de valoare organismului nostru. Studiile au arătat că ele se reduc drastic în sucul gastric. Probioticele au fost microîncapsulate şi introduse în acest jeleu. Jeleul nu a fost tratat termic, adică a fost produs pe cale naturală şi nu a fost folosită gelatină. Folosim fructoză, de aceea poate fi consumat şi de oamenii care au diabet şi de copiii care adoră dulciurile. Jeleul e un fel de aliment-medicament“, explică acesta.

Cercetătorul mai spune că îşi stabileşte în mod pragmatic proiectele la care lucrează. „Mă gândesc de fiecare dată care este problema cu care un consumator are de-a face şi încerc să aduc soluţii prin ceea ce ştiu şi prin ceea ce fac“, afirmă Vodnar.

Plastic ecologic

Un alt proiect la care a lucrat foarte mult a avut ca obiect folosirea resturilor de la obţinerea biodieselului (acel combustibil ecologic obţinut din uleiuri vegetale sau grăsimi animale) şi transformarea lor, prin procese chimice, în materiale plastice din care să se poată confecţiona diverse ambalaje sau obiecte cum ar fi ceşti de cafea.

dan vodnar foto florina pop

„La fiecare 10 litri de biodiesel produs rămâne un litru de glicerol crud. Problema glicerolului crud e că nu ai ce să faci cu el. El reprezintă un factor de poluare pentru mediu. Când se va găsi o soluţie pentru acest glicerol pur, atunci poţi să susţii industria şi producţia de biodiesel“, explică Dan Vodnar. El a lucrat într-un grant academic al cărui scop era găsirea unei soluţii în acest sens. Cercetătorul spune că resturile de la producerea biodieselului – glicerolul crud – sunt transformate cu ajutorul unui mucegai produs în laborator într-un fel de plastic ecologic.

Pe scurt, glicerolul e transformat într-un izomer (n.r. - substanţe care au aceeaşi compoziţie chimică, dar care diferă prin structura şi proprietăţile lor) al acidului lactic cu ajutorul unui mucegai produs în laborator. Iar acest izomer duce la bioplastic, care poate fi folosit la crearea unor obiecte – vase plastice, farfurii, ceşti de cafea. Acestea, faţă de suratele lor din plastic, se vor degrada mult mai repede de 200 de ani, adică în doar câteva săptămâni şi nu vor fi sub nicio formă dăunătoare mediului.

La ce lucrează acum

În biroul său de la Institutul pentru Ştiinţele Vieţii, care ţine de USAMV, se va apuca îndată de un alt proiect inovativ, câştigat recent. Iniţiativa presupune folosirea cojilor de fructe şi legume din agricultura tradiţională, pentru a face un aliment-medicament.

dan vodnar inventie

„Vom utiliza coji pe care noi, de regulă, le aruncăm şi vom face din ele o băutură. În partea superioară a ambalajului, adică în capac, vor exista bacterii probiotice încapsulate şi granulate care, prin rotirea capacului, vor fie eliberate în suc. Agiţi şi bei. Va fi o băutură răcoritoare, non-gazoasă, fără alcool. Va fi un aliment-medicament“, explică Dan Vodnar. Bacteriile respective, care de obicei se găsesc în iaurturi, se vor găsi de data aceasta în nişte capsule care vor ajunge în siguranţă în intestine şi vor proteja flora intestinală.

Povestea pixului biodegradabil

În o parte a tezei sale de doctorat, Dan Vodnar a studiat cum plasticul poate deveni prieten cu natura. Se ştie că plasticul convenţional se degradează în natură după 180-200 de ani. Atunci, el a căutat o metodă prin care plasticul să se descompună în sol într-un timp mult mai scurt: aproximativ cinci săptămâni. O parte din doctoratul său l-a făcut în Germania, unde institutul la care a lucrat avea contract cu o firmă care făcea pixuri. Astfel, a scos un produs finit: un pix ecologic.



„Dacă în urmă cu un secol chimia încerca să rezolve o problemă a umanităţii, foametea, acum vine biotehnologia şi spune: «Eu pot să fac aditivul acesta din alte surse, dar care să fie compatibile cu organismul uman!». Pentru că substanţele de sinteză sunt în proporţie de 99% compatibile cu corpul uman”, explică Dan Vodnar.

Distincţie primită la Viena

Dan Vodnar a primit în luna iunie, la Viena, Premiul „Danubius Young Scientist Award“ (n.r. – „Premiul Danubius al tânărului cercetător“). Ceremonia în care au fost premiaţi 14 tineri cercetători, printre care şi el, i s-a părut impresionantă. La ea au luat parte rectori de la diferite universităţi şi oameni de afaceri. Fiecare dintre cei 14 a avut câte un laudatio (n.r. – o prezentare a meritelor unei persoane înaintea acordării unei distincţii) susţinut de un specialist străin.

dan vodnar foto florina pop

„Pentru mine, laudatio l-a ţinut un domn profesor neamţ care, spre surprinderea mea, mi-a citit articolele. A fost impresionant. Eu, dacă ar trebui să fac un laudatio, m-aş uita pe CV-ul unei persoane, aş vorbi despre performanţele lui, dar nu aş intra în detalii. Dânsul chiar a vrut să facă un laudatio pe măsură. Este primul meu premiu internaţional la nivelul acesta. Să ţi se acorde un premiu pentru prestigiu şi pentru toate lucrurile pe care le-ai făcut până la 31 de ani mi se pare pur şi simplu genial“, este de părere clujeanul.



Premiul „Danubius Award“ a fost creat în 2011 de către Ministerul Federal Austriac pentru Ştiinţă şi Cercetare împreună cu Institutul pentru Regiunea Dunării şi a Europei Centrale. Scopul este cel de a premia personalităţi cu rezultate ştiinţifice remarcabile din zona danubiană. Din 2014 a fost creat şi premiul „Danubius Young Scientist Award“, prin care se acordă distincţii pentru 14 tineri cercetători - unul din fiecare ţară care este parte a Strategiei UE pentru regiunea Dunării (Austria, Bosnia şi Herţegovina, Bulgaria, Croaţia, Republica Cehă, Germania, Ungaria, Moldova, Muntenegru, Serbia, Republica Slovacă, Slovenia, România şi Ucraina). Un astfel de premiu înseamnă, în bani, 1.200 de euro.

Alte premii

Dan Vodnar a început cercetarea în anul 2007, în 2010 a terminat doctoratul şi din 2011 este asistent universitar în cadrul Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară (USAMV) din Cluj-Napoca. În 2012, a primit diploma de excelenţă din partea USAMV şi distincţia „Asistentul anului universitar 2011-2012“. Povestea s-a repetat un an mai târziu. „Dacă tu, ca cercetător, îţi focusezi prea mult timp investind în lucruri care nu îţi aduc această recunoaştere, înseamnă că nu faci ce trebuie, că eşti deficitar. Până la urmă, rezultatul certifică ceea ce tu ai lucrat. Mie aşa mi se pare normal“, susţine Vodnar.

Ambasador al valorilor olimpice

Din palmaresul său amintim medalia de bronz pentru ambalajul antimicrobian primită în 2013, medalia de aur şi diploma de excelenţă pentru obţinerea microsferelor cu probiotice la Salonul Internaţional de Inventică Pro Invent 2014, dar şi titlul de Ambasador Renault al Valorilor Olimpice obţinut în 2012. Această din urmă distincţie i-a fost acordată pentru aplicarea valorilor olimpice, a fairplay-ului, excelenţei şi profesionalismului în viaţa de zi cu zi. „Am scris un eseu în care am explicat de unde mi-am găsit resursele şi ambiţia ca să slăbesc 26 de kilograme prin sport şi printr-un stil care mi-a schimbat viaţa“, spune cercetătorul. „Încerc să mă menţin“, adaugă bărbatul.

Programul său începe zilnic la 5.30, aleargă o oră dimineaţa şi are o alimentaţie sănătoasă, fără produse de tipul fast-food şi fără combinaţii nepotrivite de alimente. Încearcă să respecte toate aceste lucruri, în condiţiile în care programul său de muncă începe la 8 dimineaţa şi se termină la aceeaşi oră, iar câteodată şi mai târziu.

„Trebuie să fii 100% sincer în tot ceea ce faci. În primul rând, faţă de tine trebuie să fii sincer, apoi legat de ceilalţi. Mi se pare foarte important“, mai spune savantul. Pentru Dan Vodnar, cercetarea e sinonimă cu pasiunea. O pasiune pură, care-i dă putere şi energie să meargă înainte. „Nu pot să compar munca de cercetător cu ceva. E ceea ce-mi place şi mă caracterizează“, încheie clujeanul.
 

dan vodnar foto florina pop

CITIŢI ŞI:

Mintea sclipitoare de la Cluj: povestea profesorului care coordonează 100 de cercetători din 32 de ţări

Fosila unei noi specii de mamifer, descoperită de cercetători de la UBB Cluj lângă Alba-Iulia

Cercetător UBB Cluj: Finanţarea europeană pentru sângele artificial ar mări viteza cercetărilor

Cercetătorii clujeni vor studia graniţele Imperiului Roman şi cu ajutorul tehnologiei NASA - mii de imagini de la sateliţi şi un calculator „minune“

VIDEO Sânge artificial fabricat la Cluj: invenţie de premiu Nobel, şanse slabe de finanţare

Cluj-Napoca



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite