Trei Capitale Culturale Europene îşi dezvăluie secretele pentru clujeni
0
La conferinţa internaţională despre „Capitale Culturale Europene 2020 +. Etapele călătoriei”, care a avut loc, săptămâna aceasta, la clădirea Casino din Parcul Central al Clujului, au participat experţi internaţionali din oraşe care au fost Capitale Culturale Europene, dar şi din oraşul Maribor care deţine titlul în 2012.
Experţii străini veniţi la Cluj-Napoca au fost de acord că oraşul din inima Transilvaniei are şanse considerabile să devină Capitală Europeană a Culturii (CCE), iar asta nu datorită doar frumuseţii şi istoriei sale, ci şi vieţii culturale, a potenţialului creativ al miilor de tineri care locuiesc în Cluj şi al aerului european pe care îl degajă.
Nele Hertling, directorul artistic al proiectului care i-a adus Berlinului titlul de CCE, povesteşte că oraşul nu îi este străin, dimpotrivă. A vizitat de mai multe ori Clujul în ultimii 20 de ani şi spune că schimbările sunt vizibile şi, fără doar şi poate, Clujul are un aer european care o face să se simtă ca acasă.
“Am venit aici de mai multe ori. Prima dată a fost melancolic pentru că am fost la scurt timp după schimbarea regimului comunist, iar oraşul arăta sărac şi gri, fără culoare, oamenii erau introvertiţi. Nu se simţea nimic în aer. Am revenit în anii 90 şi am simţit diferenţa. Am fost şi în urmă cu şase săptămâni şi am prins o vreme frumoasă. M-am putut plimba prin oraşul vechi, pe străzi se vorbeşte şi engleză, am fost surprinsă de cât de mulţi tineri sunt, am simţit ceva ce se mişcă înainte, am simţit acel aer european“, povesteşte Nele Hertling.
Aceasta crede că oraşul Clujul are potenţial uriaş să ajungă CCE pentru că are o viaţă culturală intensă datorită festivalurilor precum TIFF, Temp d images, dar şi datorită Fabricii de Pensule, instituţie de cultură pe care Nele Hertling o găseşte interesantă ca şi concept.
“Clujul trebuie să crească şi să-şi folosească potenţialul miilor de tineri. Dacă partea politică înţelege importanţa acestui proiect şi se implică, atunci sunt toate şansele“, consideră nemţoaica. Ea îşi aduce aminte că Berlinul a avut mare noroc că, în acea perioadă, era un ministru al Culturii care s-a implicat mult. “Ştiu că, de regulă, se luptă împotriva politicienilor, însă e important să existe un dialog cu politicienii”, adaugă oaspetele german.
Încă mai sunt proiecte pornite de la 1988
Berlinul a deţinut titlul de CCE în anul 1988 şi încă mai sunt proiecte artistice care se derulează plecând de la parteneriatele încheiate atunci. “Suntem un oraş mare, plin de etnii şi tradiţii. A fost foarte greu să găsim acel ceva atunci. Ne-am dat seama târziu că drumul spre succes ar fi să implicăm tot ce înseamnă parte artistică, de la instituţii de stat, ONG-uri, artişti independenţi
Ideea noastră a fost să aducem artişti internaţionali, faimoşi sau nu, care să-şi prezinte munca şi să stea mai mult de o zi şi să cunoască oraşul. În timp, artiştii din Berlin au ţinut legătura cu artiştii străini şi încă mai sunt proiecte în derulare“, explică expertul german.
Nele Hertling crede că dacă Clujul reuşeşte să pregătească un program special, atunci va atrage mulţi turişti din toată Europa. Nu are dubii că lumea nu va veni la Cluj. Dimpotrivă.
“Multor oameni le va plăcea să vină la Cluj. De fiecare dată când le spuneam prietenilor mei că vin la Cluj, ei îmi ziceau să îi iau cu mine. La Cluj mă simt ca într-un vechi oraş european, simt o mare energie care creşte cu fiecare generaţie. Mă simt ca acasă“, încheie musafirul din Berlin.
Ce zice Maribor, actuala CCE
Peter Tomaz Dobrila, consilier la proiectul care a adus Maribor-ului titlul în 2012, crede în puterea culturii. Anul nu s-a încheiat şi oraşul Maribor a avut în iunie 2012 cu 94% mai mulţi turişti faţă de 2011. Iar în 2012 au fost cu 80% mai mulţi turişti faţă de 2011.
“Oraşul Cluj-Napoca are mari şanse să devină Capitală a Culturii pentru că este un oraş frumos, are potenţial, are o viaţă culturală interesantă, instituţii de cultură foarte active, festivaluri, producători de festivaluri, regizori. Are mulţi, mulţi studenţi, dar şi sprijin din partea administraţiei locale, care contează enorm”, susţine Peter Tomaz Dobrila.
Acesta crede că şi candidatura la titlul de CCE oferă o anumită vizibilitate, proiectul CCE nu e doar unul cultural, ci şi economic şi social. “Este un proiect legat şi de administraţia locală. Au trecut 7 ani de la propunerea candidaturii oraşului Maribor până când acesta a ajuns Capitală. Între timp, s-a schimbat primarul. Cel care era înainte de aprobare ne-a ajutat mult, iar celălalt, nu”, afirmă oaspetele sloven.
El a venit de mai multe ori la Cluj. Ultima dată în 2009. Are proiecte comune cu ONG-uri din oraş precum Fundaţia AltArt şi Asociaţia Tranzit. Întrebat ce anume îi place la Cluj, slovenul a răspuns: “râul, oraşul, clădirile vechi, teatrul. Aici am văzut premiera filmului «4 luni, 3 săptămâni şi 2 zile». Mi-a plăcut atât de mult încât mi-am cumpărat şi DVD-ul”.
Minerit, înlocuit prin cultură
O altă idee de succes a fost cea a nemţilor din zona Ruhr: de a reinventa o regiune prin cultură. “Regiunea Ruhr a fost o zonă industrială, minieră, şi a trebuit să ne reinventăm şi să folosim cultura, să ne transformăm. Proiectul a implicat identitatea oamenilor şi i-a făcut să spună că sunt mândri că fac parte din acea regiune. E vorba de acea emoţie. La noi a mers“, explică Nadja Grizzo, referent pe marketing şi comunicare la asociaţia Ruhr 2010.
Ea povesteşte că a participat la un tur al Clujului şi a rămas impresionată de frumuseţile oraşului şi istoria lui, dar şi de modul în care tânărul ghid (n.r. red Traian Almăşan) le-a prezentat obiectivele turistice, de micile istorioare pe care le-a spus, deşi ploua.
“La Cluj a simţit acea conexiune existentă în Europa, între popoare, obiceiuri şi stiluri de viaţă. Îţi dai seamă că eşti european la Cluj. Pentru ca oraşul să câştige titlul va trebui să reuşiţi să implicaţi oamenii de pe stradă, să-i convingeţi să participe la evenimente, nu frumuseţea oraşului şi lucrurile frumoase pe care le faceţi vă vor aduce titlul”, este de părere Nadja Grizzo.
Dacă ar fi avut formula care să aducă unui oraş titlul de CCE, nemţoaica spune că ar fi fost o femeie bogată şi ar fi împărtăşit-o tuturor de la conferinţa din Cluj.
Viitoarele „Capitale europene ale culturii" (2013-2019):
2013: Marsilia (Franţa) şi Košice (Slovacia)
2014: Umeå (Suedia) şi Riga (Letonia)
2015: Mons (Belgia) şi Plzeň (Republica Cehă)
2016: Donostia-San Sebastian (Spania) şi Wroclaw (Polonia)
2017: În Danemarca, Aarhus şi Sønderborg se află încă în competiţie; în Cipru, Nicosia şi Paphos se află încă în competiţie.
2018: Ţările de Jos şi Malta
2019: Italia şi Bulgaria
Se încarcă comentariile...
