Singurul profesor român nominalizat printre cei mai buni dascăli ai lumii: „Memoria computerului nu ne scuteşte de învăţare”
0
Ioan Aurel Pop (58 de ani), rectorul Universităţii Babeş-Bolyai, din Cluj-Napoca, care a fost selectat într-un top al celor mai buni 14 dascăli ai lumii, de către Universitatea Oklahoma Outreach, a explicat cum a reuşit să ajungă dintr-un sistem educativ subfinanţat în elita profesorilor. El crede că un profesor bun este un comunicator înnăscut, dar şi un om cult, un as în specialitatea sa şi cu orizonturi largi de cunoaştere, în acelaşi timp.
Rectorul Universităţii Babeş-Bolyai (UBB), academicianul Ioan-Aurel Pop (58 de ani), va primi, marţi, în Florida, din partea Universităţii Oklahoma Outreach (SUA), instituţie din Top Shanghai 500, distincţia prin care este inclus în „The International Adult and Continuing Education Hall of Fame”, un top al celor mai buni profesori din lume în 2013. Distincţia i se acordă pentru cărţile şi studiile ştiinţifice publicate, dar şi pentru munca sa de coordonator al unor instituţii româneşti şi europene de cultură.
În elita mondială a profesorilor
Clujeanul a fost nominalizat, alături de alte 14 cadre didactice din toată lumea, în „The International Adult and Continuing Education Hall of Fame” , organizaţie fondată în 1995 la Universitatea Oklahoma Outreach. Instituţia a fost creată pentru “a onora lideri care au adus contribuţii deosebite în domeniile educaţiei adulţilor şi învăţării continue”, motto-ul acesteia fiind “liberteatea de a învăţa stă în centrul tuturor marilor civilizaţii”. Printre ceilalţi profesori nominalizaţi anul acesta se numără, Ronald Gross (co-preşedinte al Seminarului pentru Inovare în Educaţie de la Universitatea din Columbia), Jong-Gon Hwang („părintele” educaţiei pentru adulţi din Coreea), Rosalind Loring (preşedinte în cadrul Conferinţei UNESCO pentru educaţie continuă), Michael Grahame Moore (fondatorul Centrului American pentru Educaţie la Distanţă), Thomas Sticht (lucrările lui au dus la crearea Programului Armatei SUA de educare a militarilor), Lloyd Robert Maxwell Ross (profesor la Universitatea din Sidney, consilier pe probleme de educaţie al mai multor premieri australieni).
Ce este un profesor bun
Adevarul: Ce înseamnă pentru dumneavoastră un profesor bun?
Ioan Aurel Pop: Un profesor bun este, cred, un comunicator înnăscut, dar şi un om cult, un as în specialitatea sa şi cu orizonturi largi de cunoaştere, în acelaşi timp. Un profesor adevărat este drept şi bun în acelaşi timp, dar este acela care, dacă are de ales între a fi drept şi a fi bun, alege să fie în primul rând bun, omenos. Tinerii ştiu dacă dascălul are suflet de daruit şi apreciază "darul" acesta nepreţuit...
Adevarul: Care este strategia dumneavoastră, ca rector al UBB, în ceea ce priveşte îmbunătăţirea performanţelor cadrelor didactice pentru ca universitatea să intre în Top 500 Shanghai, al celor mai bune instituţii de învăţământ din lume?
I.A.P: La UBB, din fericire, sunt mulţi profesori buni, de elită! Unii sunt, indiscutabil, de rang internaţional, recunoscuţi la mari universităţi şi aleşi în organizaţii de mare prestigiu. Aţi văzut recent cazul fericit al profesor Silaghi-Dumitrescu, de la UBB, cu realizarea sângelui artificial! Ce poate fi mai merituos pentru o universitate decât să aibă astfel de dascăli şi cercetători. Din păcate, nu sunt încă destui, adică atâţia câţi ar putea şi ar trebui să fie! Rectoratul UBB are în strategia sa stimularea performanţei, de la acordarea de burse de cercetare tinerilor şi seniorilor până la impunerea obligaţiei ca fiecare cadru didactic să publice în periodice şi la edituri cotate pe plan naţional şi internaţional. La fel de importantă este şi câştigarea de proiecte europene, care aduc expertiză, fonduri şi rezultate deosebite.
Secretul eficienţei este munca
Adevarul: O privire aruncată pe CV-ul dumneavoastră relevă faptul că aţi realizat foarte multe proiecte de succes, aţi îmbinat munca adminsitrativă, cu cercetarea ştiinţiifică şi cu munca de pedagog. Care este secretul şi preţul pentru aceste realizări?
I.A.P: Secretul eficienţei este munca, munca stăruitoare, aceea care poate învinge aproape orice, cum spuneau romanii (Labor omnia vincit improbus!). Am devenit profesor din vocaţie, cred, am ajuns cercetător din pasiune şi sunt şi administrator din necesitate. Sunt multe lucruri care trebuie făcute pe lumea asta, dar e bine să ne apucăm numai de ceea ce ştim să facem cel mai bine, prin pregătire şi specializare. E o mare eroare sa faci de toate, fiindcă rezultatele pot fi mediocre, dacă nu dezastruoase. Mai am timp şi pentru pasiuni, din moment ce una dintre pasiuni e descifrarea textelor latine vechi şi traducerea lor. Ce bucurie să poţi descoperi mesajul criptic, scris pe pergament, de oamenii care au trăit în secolele medievale! De când sunt rector viaţa de familie mai are de suferit, dar am o familie, o soţie înţeleaptă şi bună, care se bucură când suntem împreuna, acasă, chiar dacă, de multe ori, eu dialoghez cu regii şi voievozii mei, în camera alăturată...
Mintea noastră este cel mai bun computer
Adevarul: Ce metode alternative de predare-învăţare utilizaţi în activitatea dumneavoastră?
I.A.P: Metodele alternative au rostul lor şi adesea apelez la power point, la texte multiplicate date spre comentariu, la copii după documente şi fragmente istorice, la scheme logice pe calculator, la mici sondaje ca să simt pulsul studenţilor etc. Dar metodele "alternative" cele mai bune sunt cele verificate de demult: transmiterea unor mesaje logice, inteligibile şi echilibrate, fără emfază, într-un limbaj frumos şi omenos, cultivarea repetiţiei (care e mama învăţăturii) şi a memorării, atunci când e cazul. Azi mulţi cred că memoria computerului ne scuteşte de învăţare şi că e suficient să purtam o tabletă sau un iPad cu noi! Nimic mai fals! Mintea noastră este cel mai bun computer şi, dacă nu o cultivăm prin exerciţii de logică pe un material memorat, intră în letargie, ca un ogor fertil, dar lăsat în paragină...În plus, deciziile trebuie sa le ia oamenii, nu aparatele!
Şcoala românească trebuie simplificată şi eficientizată
Adevărul: Care sunt cele 3 măsuri esenţiale care ar trebui adoptate pentru îmbunătăţirea calităţii învăţământului românesc?
I.A.P:: E greu de dat reţete în acest sens. Mai întâi, şcoala românească trebuie simplificată şi eficientizată. Sunt mult mai bune programele şi planurile mai ponderate, pe care tinerii pot să le strabată mai temeinic, mai profund, mai sănătos. În al doilea rând, e nevoie de programe speciale pentru copiii şi studenţii dotaţi în varii domenii. Nu trebuie să facă toţi de toate, ci ceea ce ştiu şi prin vocaţie, prin talent, prin pasiune. În al treilea rând, universităţile trebuie evaluate şi clasificate periodic şi finanţate în consecinţă. Nu pot primi toţi, indiferent de performanţă, fonduri egale, numai în funcţie de numărul de studenţi! Noi am avea demult două-trei universităţi în Top 500 dacă finanţarea acestor instituţii ar fi corespunzătoare. Or, ultimele universităţi din top 500 au bugete de 3-5 ori mai mari decât UBB! Fără fonduri nu se poate face performanţă!
Adevărul: Ce înseamnă pentru dumneavoastă includerea în Hall of Fame-ul universităţii americane? Cui aţi dedica acesată distincţie?
I.A.P:: Hall of Fame este pentru mine o realizare deosebită, iar onoarea o datorez în mare măsura colegilor mei de la universităţile din Bucureşti şi Iaşi, profesorii Iucu şi Şoitu şi alţii, care mi-au făcut cunoscute studiile şi cărţile, rezultatele obţinute în instruirea studenţilor etc. Toate au fost aduse în faţa unui juriu destul de exigent. Este vorba despre o elită a pedagogiei mondiale, despre o comunitate a celor pentru care dăscălia nu e o meserie, ci o misiune. Aş dedica nominalizarea dascălilor mei braşoveni şi clujeni, care m-au luminat cu cartea şi cultura, studenţilor de la care am învăţat atâtea, neamului meu de ţărani şi preoţi din nordul Câmpiei Transilvaniei, obsedaţi de munca lor tăcută şi istovitoare, părinţilor, soţiei, fetei mele, pătrunşi de acelaşi respect pentru munca, omenie şi bunătate.
Publicat la Viena, Frankfurt, New York
Adevarul: De care lucrare a dumneavoastră, din fluxul ştiinţific internaţional, sunteţi cel mai mândru?
I.A.P:: Sunt mulţumit de mai multe lucrări ale mele care au reuşit sa patrunda, fără ostentaţie, în circuitul internaţional. Cea mai recenta se cheamă "De manibus Valachorum scismaticorum..." Romanians and the Power in the Medieval Kingdom of Hungary (13th and 14th Centuries)" şi a fost publicată acum o luna la Viena, Frankfurt, New York...
Adevărul: Care este topul 3 al realizărilor pe plan profesional de care sunteţi mândru?
I.A.P:: Am avut parte de împliniri onorabile, care mi-au dat mereu impulsul sa continui. Onorurile nu sunt întotdeauna meritate, dar ele fac plăcere si stimulează... Sunt si oameni care aleargă numai dupa onoruri, ceea ce este de condamnat. Dar realizările profesionale urmate de laude si recunoasteri sunt binevenite. Cred ca cine spune ca laudele il lăsa rece e puţin fariseu... Asa suntem facuti noi, oamenii! Am avut realizări in cercetare, fapt pentru care am devenit membru al Academiei Romane, ceea ce este cu totul special. Nici o alta alegere, in alte organizaţii din lume, nu ma onoreaza si nu ma obliga atât de mult! Sa fii in rând cu Baritiu, cu Xenopol, cu Hasdeu, cu Maiorescu ori cu Iorga si Lupas si David Prodan (fie si sub aspect formal) este inaltator. Ca dascăl, cea mai mare împlinire sunt succesele studenţilor mei. Ce poate fi mai plăcut decat sa te salute foştii studenţi pe strada, pe mail, pe facebook si sa-ţi multumeasca fiindcă le-ai arătat bine calea meseriei? Ca om, ma bucur pentru ca am rămas om între oameni, in familie si in comunitate. Fireste, alegerea ca rector a fost o astfel de mare realizare, care ma obliga in continuare sa-mi slujesc comunitatea care m-a format si fata de care am încă datorii...
Adevărul: Aţi predat foarte mult în străinătate, care este lucrul cel mai important pe care l-aţi învăţat de la modul în care se face educaţie în cele mai bune universităţi din lume? Poate acesta să fie implementatat în România?
I.A.P:: Educaţia, la cele mai bune universităţi din lume, se face cu responsabilitate si eficienţa, cu emulatie si concurenta, cu stimulare, cu integrare in nevoile comunităţii si cu ... mulţi bani. Dascalii sunt mari personalităţi in domeniile lor si fac cercetare de vârf in chip curent, in viaţa cotidiana. Studenţii sunt selectati pe parcurs si urmăriti cu atenţie, rasplatiti pentru realizările lor. Natural, multe dintre acestea se pot aplica si trebuie sa fie aplicate si in România.
Holul Universităţii din Oklahoma dedicat premiilor pentru cei mai buni dascăli din lume
De ce a fost inclus în Hall of Fame-ul universităţii americane
“Ioan-Aurel Pop iese în evidenţă nu numai pentru lucrările sale ştiinţifice dar şi pentru activitatea sa în calitate de şef al mai multor instituţii de cultură române şi europene. Pop a fost interesat de educaţia continuă, aşa cum este reflectată aceasta în clasele superioare ale societăţii, în istoria României şi Europei, după Renaştere şi mai ales începând cu secolul al 19-lea. Aceste idei încorporate în lucrările lui Pop, concentrate mai ales pe zona Transilvaniei şi zonele înconjurătoare, demonstrează existenţa <<euro-regiuni de învăţare>>”, se arată în motivarea nominalizării lui Pop în Hall of Fame-ul universităţii americane.
Rectorul clujean, specialist în istorie medievală, are peste 50 de cărţi publicate, peste 300 de studii, articole şi recenzii apărute. Membru al Academiei Române, el a fost director al Centrul Cultural Român din New York între 1994 şi 1995, respectiv director al Institutului Român de Cultură şi Cercetare Umanistă de la Veneţia între 2003 şi 2007. De asemenea, a fost director şi membru în mai multe proiecte de cercetare ştiinţifică naţionale şi internaţionale (granturi şi burse de cercetare finanţate de UE, statul român şi Fundaţia Soros). Este şi editor al revistei „Transylvanian Review“, cotată ISI. Face parte din colectivul redacţional al unor periodice cu profil istoric şi cultural precum: Magazin istoric (din 2008), „Mediaevalia Transilvanica” (din 1997), „Anuarul Institutului de Cercetări Socio-Umane Gheorghe Şincai al Academiei Române” etc. A predat la Universitatea din Pittsburgh (SUA) cu o bursă Fulbright, între 1990 şi 1992, la Universitatea din Trento (2001-2003) şi la Universitatea Ca’Foscari din Veneţia (2003-2008 ). Din 1999 este membru corespondent al Academiei de Ştiinţe, Litere şi Arte din Paris. Din martie 2012, este rector al Universităţii Babeş-Bolyai.
Citeşte şi
VIDEO Sânge artificial fabricat la Cluj: invenţie de premiu Nobel, şanse slabe de finanţare
VIDEO Sânge artificial fabricat la Cluj: invenţie de premiu Nobel, şanse slabe de finanţare „Daily Mail“, despre invenţia de Nobel a clujenilor: „Sângele artificial, care va putea fi folosit pe oameni, fără efecte secundare, a fost creat în România“
Citeste mai mult: adev.ro/mvp3yx
VIDEO Sânge artificial fabricat la Cluj: invenţie de premiu Nobel, şanse slabe de finanţare „Daily Mail“, despre invenţia de Nobel a clujenilor: „Sângele artificial, care va putea fi folosit pe oameni, fără efecte secundare, a fost creat în România“
Citeste mai mult: adev.ro/mvp3yx
VIDEO Sânge artificial fabricat la Cluj: invenţie de premiu Nobel, şanse slabe de finanţare „Daily Mail“, despre invenţia de Nobel a clujenilor: „Sângele artificial, care va putea fi folosit pe oameni, fără efecte secundare, a fost creat în România“
Citeste mai mult: adev.ro/mvp3yx
Se încarcă comentariile...
