România lucrului prost făcut: spitalul de urgenţă în ruină din cauza coridoarelor prea înguste pentru a manevra o targă

România lucrului prost făcut: spitalul de urgenţă în ruină din cauza coridoarelor prea înguste pentru a manevra o targă

Clădirea-fantomă a ceea ce trebuia să fie „Spitalul clinic de urgenţă şi centru de investigaţie, diagnostic şi tratament Cluj-Napoca“.

Spitalul de urgenţă de la marginea Clujului trebuia să fie terminat în 1998, însă la aproape un deceniu de la începerea construcţiei, autorităţile au realizat că pe coridoarele clădirii nu se poate întoarce o targă. După încă 10 ani şi mulţi bani cheltuiţi, construcţia se îndreaptă spre o demolare spectaculoasă. Îi spunem povestea, în cadrul Campaniei „România lucrului prost făcut“.

Ştiri pe aceeaşi temă

Scările largi care duc spre intrarea în ceea ce trebuia să fie „Spitalul clinic de urgenţă şi centru de investigaţie, diagnostic şi tratament Cluj-Napoca“ îţi dau impresia că în faţa ta a fost decupată o imagine de la Cernobîl, la ani buni după catastrofă: scheletul unei clădiri gri, din beton şi BCA. 
 
Aproape toţi candidaţii la primăria Clujului şi miniştrii Sănătăţii aflaţi în vizită în zonă au promis că vor rezolva, cumva, problema spitalului de urgenţă eşuat la marginea cartierului mărginaş Mănăştur. La primul nivel, într-o cameră improvizată pare că locuieşte cineva. Patru pereţi, o uşă şi două ferestre. Din stradă se văd geamurile cu perdele albe cu modele de flori. Înăuntru, două mese, un calorifer şi mai multe scaune. Este, probabil, camera paznicului.  
 
După ce s-a construit, la câţiva ani după Revoluţie, structura de rezistenţă, mii de tone de beton şi BCA, autorităţile au ajuns la o concluzie tristă: proiectul nu corespunde cerinţelor unui spital de urgenţă. Circa 10 ani le-a trebuit ca să ajungă la această concluzie. După încă 10 ani, aceleaşi autorităţi se îndreaptă spre o altă soluţie: clădirea trebuie demolată. 

A fost odată un spital 

 
Premierul Nicolae Văcăroiu semna în 1994 studiul de fezabilitate pentru „Spitalul clinic de urgenţă şi centru de investigaţie, diagnostic şi tratament Cluj-Napoca“, care urma să fie amplasat la capătul celui mai mare cartier din oraş, Mănăştur, pe un teren de 21.000 de metri pătraţi. 
 
În vara anului 1995, firma TCI Contractor General Cluj-Napoca demara lucrările la spitalul care urma să aibă şase secţii medicale, care să acopere toată gama de tratamente, de la Chirurgie la Terapie Intensivă. Spitalul, care urma să aibă 210 paturi în saloane, ar fi rezolvat o mare problemă a sistemului sanitar din Cluj-Napoca: clinicile pavilionare care presupun purtarea pacienţilor prin cele 20 de clădiri separate ale Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Cluj-Napoca. Firma proiectantă, SC Proiectantul SA Cluj-Napoca, a conceput spitalul sub forma unui pavilion central şi a altor patru pavilioane în jurul acestuia.
 
Lucrările, începute sub PDSR (transformat ulterior în PSD), au fost sistate în 1996, când la putere a venit Convenţia Democrată. Obiectivul a fost finalizat în proporţie de 40% şi s-au cheltuit atunci 10 miliarde de lei vechi (circa 1 milion de dolari la cursul din 1998). Terenul a aparţinut Consiliului Judeţean Cluj, iar bani erau proveniţi de la bugetul de stat, proiectul fiind coordonat de Ministerul Sănătăţii. 
 
Construcţia nu poate fi folosită pe post de spital din cauză că spaţiile proiectate sunt prea înguste pentru operaţiuni simple precum manevrarea unei tărgi. 

Proiect greşit

 
Fostul consilier local Ioan Bîldea a explicat pentru „Adevărul“ că în 2003, când s-au reluat discuţiile privind finalizarea construcţiei, s-a ajuns la concluzia că aceasta nu mai corespundea noilor norme. Mai exact în 2003 Direcţia de Sănătate Publică Cluj a realizat o evaluare cu ajutorul unor specialişti din străinătate, care au concluzionat că proiectul spitalului a fost întocmit greşit, deoarece parametrii clădirilor nu corespund nevoilor unui spital de urgenţă modern. 
 
Problemele precum lăţimea coridoarelor, care nu permitea rotirea unui pat mobil sau a unei tărgi şi nici accesul facil a două tărgi care trec una pe lângă alta, sau înălţimea camerelor care n-ar permite montarea unui sistem de aer condiţionat. Nici compartimentarea unor camere nu a fost pe placul specialiştilor. 
 

Ping-pong cu „spitalul de urgenţă“

 
În 2003 terenul şi construcţiile rămase în paragină au fost trecute din proprietatea privată a statului şi din administrarea Ministerului Sănătăţii în proprietatea privată a judeţului Cluj şi în administrarea Consiliului Judeţean Cluj. Reprezentanţii instituţiei au menţionat pentru „Adevărul“ că mai apoi, prin Hotărârea 133/2006, s-a aprobat trecerea imobilului în proprietatea privată a Statului Român şi în administrarea Ministerului Educaţiei şi Cercetării pentru a se realiza aici sediile Liceului de Muzică „Sigismund Toduţa“ şi ale Academiei de Muzică „Gheorghe Dima“ din Cluj-Napoca. Asta după ce s-a încercat vânzarea la licitaţie (dar nu au existat investitori interesaţi), dar şi asociere cu potenţiali investitori pentru a se realiza aici Centrul Cultural Transilvania. 
 
 
Din informaţiile pe care le am proiectul Academiei nu corespunde cu ceea ce s-a construit, deci construcţia va trebui reluată de la zero.
 
Ioan Bîldea, fost consilier local
 
Construcţia nu corespunde nici proiectului Academiei de Muzică din Cluj. 

Se apropie buldozerele?

 
Academia de Muzică „Gheorghe Dima“ din Cluj-Napoca are în plan transformarea runinelor de pe strada Bucium într-un campus universitar, care să cuprindă cămine şi săli de curs. Rectorul Academiei, Vasile Jucan, a declarat pentru „Adevărul“ însă că, atâta timp cât o parte din teren este revendicată, nu doreşte să mai vorbească despre potenţiale proiecte. Fostul consilier local Ioan Bîldea precizează că Asociaţia „Fii Vechiului Mănăştur“ au demarat procese pentru o parte din parcelele pe care se află construcţia. „Din informaţiile pe care le am, s-au făcut demersuri la Ministerul Educaţiei pentru susţinerea investiţiei de realizare a unui campus universitar. Din câte cunosc, discuţii la Minister sunt avansate“, a completat acesta. 

Dacă totul merge bine şi se vor aloca câteva milioane de euro pentru finanţarea proiectului Academiei de Muzică din Cluj, aventura „spitalului de urgenţă“ nu se termină aici. „Din informaţiile pe care le am proiectul Academiei nu corespunde cu ceea ce s-a construit, deci construcţia va trebui reluată de la zero“, concluzionează Bîldea. 
 
Citeşte şi
 

Cluj-Napoca, primul oraş din ţară în care se montează plăcuţe în limba latină, maghiara şi germană

 

Cum se încăpăţânează Primăria Cluj să nu pună plăcuţe româno-maghiare. Refuzul ar fi cauzat oraşului o mare înfrângere în faţa Timişoarei

 
 

Ruina Spitalului de Urgență de la marginea Clujului. 

Imagini din aceeasi galerie
  • Ruina Spitalului de Urgență de la marginea Clujului. 
  • Ruina Spitalului de Urgență de la marginea Clujului. 
  • Ruina Spitalului de Urgență de la marginea Clujului. 
  • Ruina Spitalului de Urgență de la marginea Clujului. O mică încpăere a fost amenajată printre ruine. 
  • Ruina Spitalului de Urgență de la marginea Clujului. 
  • Ruina Spitalului de Urgență de la marginea Clujului. Intrarea în mic încăpere. 
  • Mica încăpere este destinată paznicilor construcției. 
  • Ruina Spitalului de Urgență de la marginea Clujului. 
  • Ruina Spitalului de Urgență de la marginea Clujului. Clădirea părăsită a devenit adăpost pentru persoane fără lcouință
  • Ruina Spitalului de Urgență de la marginea Clujului. 
  • Ruina Spitalului de Urgență de la marginea Clujului. 
  • Ruina Spitalului de Urgență de la marginea Clujului. 
  • Ruina Spitalului de Urgență de la marginea Clujului. 
  • Ruina Spitalului de Urgență de la marginea Clujului. 
  • Ruina Spitalului de Urgență de la marginea Clujului. 
  • Ruina Spitalului de Urgență de la marginea Clujului. 
  • Ruina Spitalului de Urgență de la marginea Clujului. 
  • Ruina Spitalului de Urgență de la marginea Clujului. 
  • Ruina Spitalului de Urgență de la marginea Clujului. 
  • Ruina Spitalului de Urgență de la marginea Clujului. Coridoarele și scările clădirii nu corespun pentru un spital.
  • Ruina Spitalului de Urgență de la marginea Clujului. 
  • Hotărârea Guvernului României privid finantarea Spitalului de Urgență din Cluj
  • Ruina Spitalului de Urgență de la marginea Clujului. 
  • Ruina Spitalului de Urgență de la marginea Clujului. 
Distribuie imaginea
citeste totul despre: