Prea puţini unguri pentru prea multe specializări universitare

Absolvenţii de liceu care au optat anul acesta pentru o specializare a Universităţii „Babeş-Bolyai” (UBB) cu predare în limba maghiară nu au avut nevoie de note prea mari pentru a-şi asigura lejer un loc subvenţionat de stat.


O serie de specializări în limba maghiară se detaşează în topul celor mai puţin atractive opţiuni pentru candidaţii care s-au înscris la Universitatea „Babeş-Bolyai”.

La câteva dintre acestea, numărul locurilor disponibile a fost de peste zece ori mai mare decât numărul candidaţilor înscrişi. Cei mai norocoşi au fost cei care au optat pentru specializări din cadrul Facultăţii de Sociologie şi Asistenţă Socială. La linia maghiară a secţiilor „Resurse umane“ şi „Antropologie“ s-au  înscris doar doi candidaţi, pe cele 33, respectiv 10 locuri bugetate. Lucrurile nu au stat mult diferit nici la „Asistenţă Socială“, unde au fost admişi 13 elevi pe cele 30 de locuri disponibilie. Aici, ultima medie de admitere la buget a fost 7,46.

Situaţia este similară şi în cazul specializărilor „Istorie arhivistică“, unde au fost opt candidaţi pe nouă de locuri, „Ecologie şi protecţia mediului“ - 16 candidaţi pe 25 de locuri, „Biologie“ - 20 de candidaţi pe 24 de locuri şi exemplele pot continua. Tinerii de etnie maghiară nu s-au înghesuit să studieze nici Limba şi literatură maghiară, unde nu s-au ocupat toate locurile subvenţionate.

Unii studenţi susţin că au preferat să se orienteze spre specializările cu predare în limba română pentru a nu-şi micşora şansele de angajare după finalizarea studiilor. „Chiar dacă aş fi putut studia specializarea mea în limba maternă, aş fi ales la fel. Trăim în România şi eu un avantaj să ai studii în limba română. Şansele sunt mai mari la angajare“, a declarat Koncz Geza, student la Cartografie.

Kerekes Tunde a ales să studieze informatica în limba maghiară, însă spune că resimte greutăţi de adaptare la piaţa muncii. „Fac practică la o firmă de IT din Satu Mare şi am nişte greutăţi în ceea ce priveşte termenii. Eu am terminat liceul în limba maghiară, de aceea am ales acelaşi lucru şi la facultate“, spune Kerekes Tunde.

Locurile libere vor fi redistribuite

Potrivit lui Magyari Tivadar, prorectorul UBB Cluj responsabil cu linia maghiară, locurile disponibile, atât în regim subvenţionat, cât şi cele cu plată au fost stabilite în momentul în care facultăţile au fost acreditate. „Anul trecut au venit mai puţini, şi atunci s-a considerat că dacă reducem numărul de locuri vor veni şi mai puţini, pentru că vor crede că nu au şanse”, a explicat Magyari Tivadar. Prorectorul a precizat că locurile rămase neocupate vor fi redistribuite spre specializări unde concurenţa a fost mult mai mare. La nivelul UBB Cluj au fost alocate 1.121 locuri bugetate pentru linia maghiară şi 3.221 pentru linia română.

Explicaţii: adaptarea la piaţă şi declinul demografic

Numărul tot mai mic al celor care optează pentru a studia în limba maghiară este pus pe seama şanselor mai mici de angajare, de specialiştii în resurse umane. „În ultimii ani am observat că mulţi se înscriu pe locurile de limba română. Atâta timp cât limba maghiară nu este dublată de cunoaşterea foarte bine a limbii române şi chiar a unei limbi străine, au şanse mai mici pe piaţa muncii. Poate de aici şi reţinerea de a studia în limba maternă, pe care oricum o cunosc”, a declarat Liliana Graure, director al companiei de resurse umane Manpower Cluj. Kozak Gyula, cercetător în cadrul Institului pentru Studierea Problemelor Minorităţilor Naţionale spune că situaţia este cauzată şi de descreşterea populaţiei maghiare tinere.