Petiţie pentru cartea viitorului. Cum a fost restabilit accesul online la Biblioteca Digitală a Bucureştilor
0
Biblioteca Digitală a Bucureştilor funcţionează după o pauză de mai bine de trei luni, pricinuită de unele defecţiuni, susţin autorităţile locale. Cel care a sesizat problema şi a făcut o petiţie în care a antrenat nume mari de dascăli şi cercetători din ţară şi străinătate este un luxemburghez care face cercetare în România.
Biblioteca Digitală a Bucureştilor îşi întrerupea activitea prin septembrie, anul trecut. O defecţiune pusă pe seama uzurii şi vechimii echipamentelor, se arăta într-un comunicat al Primăriei Bucureşti. Însă a fost nevoie de petiţia iniţiată de un tânăr cercetător străin ca problemele să se rezolve. Din 16 ianuarie, site-ul digibuc.ro funcţionează din nou.
Philippe Blasen a făcut o petiţie pe care a postat-o pe petitieonline.com. Înainte a trimis-o la Primăria Bucureşti şi la Biblioteca Metropolitană.
CONŢINUTUL INTEGRAL AL PETIŢIEI
„Petiţie pentru restabilirea accesului la baza de date Biblioteca Digitală a Bucureştilor şi pentru reluarea proiectului de digitalizare al Bibliotecii Metropolitane Bucureşti
Prin digitalizarea sistematică a unor fonduri de carte şi periodice deţinute de marile biblioteci din România, începând cu Biblioteca Academiei Române, Biblioteca Metropolitană Bucureşti a creat o bază de date digitală, Biblioteca Digitală a Bucureştilor, care reprezintă un instrument unic de cercetare în România. Biblioteca Digitală a Bucureştilor a fost disponibilă online şi gratuit pe site-ul www.digibuc.ro (iniţial: www.dacoromanica.ro).
Biblioteca Digitală a Bucureştilor cuprinde surse indispensabile pentru orice profesor din universitate şi liceu, orice cercetător din domeniul ştiinţelor umaniste, precum şi pentru oricine este interesat de cultura română şi istoria României. Permiţând accesul de la distanţă la un imens fond de carte şi periodice, este un instrument esenţial atât pentru cercetătorii din ţară, cât şi pentru cei din afara ţării care îşi dedică cercetările culturii române şi istoriei României.
De mai mult timp, Biblioteca Digitală a Bucureştilor nu mai este online şi, în ultimele zile, a dispărut temporar până şi site-ul www.digibuc.ro. Având în vedere că numeroase publicaţii digitalizate şi accesibile în Biblioteca Digitală a Bucureştilor sunt disponibile în format pe hârtie doar la Bucureşti, este clar că dispariţia ei periclitează cercetările aflate în curs şi prejudiciază serios cercetarea academică, precum şi orice efort de cunoaştere care se baza pe accesul la ea.
Considerând că Biblioteca Digitală a Bucureştilor este un instrument unic de cercetare în România, desfiinţarea sa va diminua inclusiv vizibilitatea Municipiului Bucureşti şi a României în peisajul internaţional al mediilor online de documentare. De altfel, prin abandonarea proiectului de digitalizare şi prin dezactivarea bazei de date, banii publici investiţi de Primăria Municipiului Bucureşti în acest proiect vor fi irosiţi.
Pentru acest motiv, subsemnaţii profesori şi cercetători apelăm la Biblioteca Metropolitană Bucureşti şi la Primăria Municipiului Bucureşti să facă demersurile necesare pentru restabilirea accesului online şi gratuit la baza de date Biblioteca Digitală a Bucureştilor precum şi pentru promulgarea unui regulament de organizare şi funcţionare al Bibliotecii Metropolitane Bucureşti care să permită continuarea eficientă a proiectului de digitalizare cu instrumentele încă existente. Adresăm acest apel şi către Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale, Academia Română şi instituţiile publice de cultură pentru a sprijini acest demers.
• Radu ARDEVAN, profesor universitar, Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj-Napoca;
• Philippe BLASEN, collaborateur scientifique, Centre de Documentation sur les Migrations humaines, Dudelange (L);
• Ionuţ BUTOI, asistent universitar, Universitatea din Bucuresti;
• Roland CLARK, Lecturer, University of Liverpool;
• Andrei CUŞCO, conferenţiar universitar, Universitatea Pedagogică de Stat ”Ion Creangă”, Chişinău / Fellow, New Europe College, Bucureşti;
• Dennis DELETANT, Ion Ratiu Visiting Professor, Georgetown University, Washington DC / Emeritus Professor, University College, London;
• Dorin DOBRINCU, cercetător ştiinţific, Institutul de Istorie “A.D. Xenopol”, Iaşi;
• Alex DRACE-FRANCIS, Associate Professor, University of Amsterdam;
• Anca FILIPOVICI, cercetător ştiinţific, Institutul pentru Studierea Problemelor Minorităţilor Naţionale, Cluj-Napoca;
• Robin GULLBRANDSSON, Heritage Officer, Västergötlands museum, Skara (SE);
• Konrad GÜNDISCH, Vorstandsmitglied, Institut für deutsche Kultur und Geschichte Südosteuropas an der Ludwig-Maximilians-Universität München;
• Armin HEINEN, Universitätsprofessor, RWTH Aachen University;
• Florian KÜHRER-WIELACH, Direktor, Institut für deutsche Kultur und Geschichte Südosteuropas an der Ludwig-Maximilians-Universität München;
• Irina LIVEZEANU, Associate Professor, University of Pittsburgh;
• Bogdan MURGESCU, profesor universitar, Universitatea din Bucureşti;
• Irina NASTASĂ-MATEI, asistent universitar, Universitatea din Bucureşti;
• Mihai A. PANU, lector universitar, Universitatea de Vest din Timişoara;
• Zoltán ROSTÁS, profesor universitar, Universitatea din Bucureşti;
• Dan RUSCU, conferenţiar universitar, Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj-Napoca;
• Ligia RUSCU, conferenţiar universitar, Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj-Napoca;
• Oliver SCHMITT, Universitätsprofessor, Universität Wien;
• Dragoş SDROBIŞ, Fellow, New Europe College, Bucureşti;
• Ottmar TRAŞCĂ, cercetător ştiinţific, Institutul de Istorie ”George Bariţiu”, Cluj-Napoca;
• Felician VELIMIROVICI, cercetător ştiinţific, Muzeul Banatului Montan, Reşiţa;
• Katherine VERDERY, Distinguished Professor, The City University of New York“.
DE CE E ATÂT DE IMPORTANTĂ FUNCŢIONAREA BIBLIOTECII DIGITALE A BUCUREŞTILOR
Mai mulţi cercetători i-au scris iniţiatorului petiţiei de ce consideră că digibuc.ro e valoroasă şi cu ce i-a ajutat.
Câteva dintre reacţii:
* Ion-Mihai Felea, doctorand, Iaşi: „Eu însumi mi-am făcut teza de masterat în baza unei gramatici ruso-române de la 1819 scanate şi puse la dispoziţie online de Digibuc şi aş regreta dacă această bază de date ar dispărea“
* Cătălin Ioniţă, conferenţiar universitar, Bucureşti: „Varietatea documentelor accesibile in forma electronica, mult superioara altor biblioteci virtuale romanesti cu acces gratuit, permite actualizarea gandirii romanesti originale impotrivindu-se astfel incercarilor -parca permanente- de obscurizare a culturii romanesti si a istoriei romanilor asa cum a fost ea (integrata european), cateva exemple: Hajdeu (Etim Magn Romaniae), Revista Fundatiilor Regale, Monitorul Oficial perioada din jurul lui 1900, Cantemir: Opera (prima editie Academia Romana), articolele lui Constantin Noica asupra filosofiei lui Lucian Blaga (1934-1937 aproximativ)“.
* Adina Dragomirescu, cercetător, Bucureşti: „DigiBuc contine surse esentiale de informare pentru cercetarea lingvistică“.
* Liviu, administratorul site-ului https://tiparituriromanesti.wordpress.com/: „Am toată încrederea că se va găsi o soluţie pentru continuarea proiectului „Biblioteca Digitală a Bucureştilor”. Când am descoperit acest site, prin 2010, m-au captivat mai ales cărţile româneşti vechi (din perioada 1508-1830), cele scrise în alfabet de tranziţie şi periodicele vechi, precum „Albina românească” (de la 1829), încât am făcut eforturi să-mi obişnuiesc ochii cu scrierea chirilică. Mare parte dintre acele cărţi vechi, câteva sute la început, ajungând între timp la peste 1300 de titluri, nu au fost transilterate în alfabetul latin până în prezent, rămânând necunoscute publicului larg. Iar „Albina românească” are aproape 2000 de numere! Aşa mi-a venit ideea de a translitera fragmente din aceste texte vechi şi a le posta pe un blog, pentru a le populariza. Şi sunt nenumăraţi cercetători la fel de entuziasmaţi de proiect. Desigur, din fericire, au mai apărut iniţiative asemănătoare în spaţiul românesc (Biblioteca Digitală Naţională, Transsilvanica, Moldavica, etc.) - toate acestea sunt complementare, dar Dacoromanica sau Digibuc A FOST de departe cea mai înzestrată“.
* Iosif Camară, cercetător ştiinţific, Iaşi: „Este o bază de date indispensabilă pentru cercetători, dar e de mare folos şi pentru orice pasionat care doreşte să urmărească o problemă din trecut, cu atât mai mult în anul Centenarului, când accesul la publicaţiile vremii ar întregi sărbătoarea noastră“.
POVESTEA DIN COMUNICATE
Reprezentanţii Primăriei Bucureşti transmitea, scrie news.ro, în primele zile ale anului, că au existat probleme care au afectat echipamentele hardware, determinate de întreruperi frecvenţe ale energiei electrice, iar pe fondul uzurii inerente (aplicaţia a fost accesată non-stop de la punerea în funcţiune) şi vechimii echipamentelor (achiziţionate în perioada 2008 – 2010).
„Reprezentanţii Bibliotecii Metropolitane Bucureşti au încercat identificarea de soluţii interne pentru stocarea datelor (necesarul actual este de aproximativ 8 TB de date) şi repunerea în funcţiune a aplicaţiei software. Astfel, datele au fost transferate pe alte echipamente şi se vor relua demersurile pentru identificarea unui furnizor de mentenanţă. De asemenea, noul manager interimar al bibliotecii va demara procedurile pentru achiziţia de echipamente performante actualizate, pentru asigurarea permanentei functionări a instalaţiilor de climatizare ale camerelor tehnice şi asigurarea contractelor de mentenantă, atât pentru aplicaţie, cât şi pentru toate echipamentele“, mai susţine Primăria Capitalei.
Această problemă s-ar fi soluţionat şi cu înlocuirea managerului Bibliotecii Metropolitane.
Din 16 ianuarie s-a restabilit accesul la Biblioteca Digitală a Bucureştilor. Ce spune un comunicat dat de administraţia bucureşteană în data de 17 ianuarie:
„Biblioteca Digitală a Bucureştilor este din nou online, începând de ieri, urmare a intervenţiei unei echipe de specialişti de la Compania Municipală Tehnologia Informaţiei, care în ultimele săptămâni a efectuat un audit amănunţit al sistemelor hardware şi software care deservesc acest proiect. În acest moment, a fost restabilită integral starea iniţială a site-ului digibuc.ro, care este accesibil gratuit pentru orice persoană interesată.
Accesul publicului la conţinutul Bibliotecii Digitale a fost restricţionat la sfârşitul lunii octombrie a anului trecut din cauza defectării mai multor servere şi a aplicaţiei care gestiona baza de date, în condiţiile în care nu exista un contract în vigoare pentru mentenanţă a sistemului în parametrii necesari bunei funcţionări. La această situaţie s-a ajuns în urma unor erori de management, care fac obiectul unei misiuni de audit ordonate de Primarul General. În perioada imediat următoare, noul manager al Bibliotecii Metropolitane Bucureşti va dispune toate măsurile necesare pentru achiziţia echipamentelor şi serviciilor necesare continuării şi dezvoltării acestui proiect unic în România.
Gabriela Firea, primar general: «Din păcate a fost nevoie de o situaţie de criză pentru a se descoperi modul defectuos în care era derulat proiectul Bibliotecii Digitale, un proiect în care s-au investit peste 3 milioane de euro şi în cadrul căruia au fost scanate până acum peste 10 milioane de pagini de manuscrise şi cărţi esenţiale pentru cultura românească. Mă voi asigura nu numai că astfel de situaţii nu se vor mai repeta, ci şi că vor exista resursele necesare şi determinarea pentru dezvoltarea acestui proiect»“.
CE SPUNE INIŢIATORUL PETIŢIEI
Philippe Blasen este un tânăr cercetător în vârstă de 30 de ani care locuieşte în Luxembrug şi îşi face doctoratul în România. În 2009 a venit prima dată în România. „Mi s-a părut o ţară fascinantă“, povesteşte el. Peisajele l-au atras mai întâi, iar apoi istoria acestui stat. A revenit cu o bursă Erasmus, iar acum îşi face doctoratul aici. Este cercetător la Centrul de Documentare despre Migraţiile Umane Dudelange, Luxemburg.
„Era în septembrie. Mi-am dat seama că nu mai funcţionează Biblioteca Digitală a Bucureştiului şi trebuia să apelez la prieteni din Bucureşti care să-mi scaneze documentele de care aveam nevoie. M-am gândit că trebuie făcut ceva“, afirmă acesta.
A scris o petiţie şi a apelat prin colegi la profesori români şi străini de renume ca să semneze iniţiativa de restabilire a accesului la Biblioteca Digitală a Bucureştilor. Philippe spune că nu a mai fost contactat de nicio autoritate după ce petiţia sa a fost înregistrată la administraţia oraşului. Toate discuţiile s-au purtat prin comunicate de presă.
Vlad Alexandrescu, senator USR şi fost ministru al Culturii, a trimis o interpelare la Primăria Bucureşti şi la Biblioteca Metropolitană. „Poate că această interpelare a fost declickul. Poate petiţia nu ar fi fost de ajuns“, crede cercetătorul luxemburghez.
El a fost uimit să vadă că iniţiativa sa a fost semnată de un număr mare de oameni, dascăli universitari, bibliotecari, arhivişti, chiar şi de oameni care nu au nicio treabă cu munca de cercetare, deşi mărturiseşte că s-ar fi aşteptat ca universităţile să ia atitudine în acest sens, cum s-ar fi întâmplat probabil în Franţa.
„E foarte trist că românii nu pot zice: «suntem mândri că suntem români pentru că avem o bază de date digitală foarte mare la care au acces şi cercetători străini»“, afirmă Blasen.
O bibliotecă digitală importantă în Europa e cea din Franţa – Gallica se numeşte – unde sunt cărţi digitalizate din Biblioteca naţională a Franţei şi din biblioteci partenere. Acolo se găsesc ziare, cărţi, documente.
„O problemă pe care au ridicat-o foarte mulţi cercetători din străinătate, dar şi cercetăori pro-europeni din România, este că s-au promovat anumite aspecte din cultura română care au devenit un fel de folclor: să zicem cultul lui Nicolae Iorga, cultul lui Octavian Goga şi s-a creat o imagine extrem de naţionalistă, extrem de închisă a culturii române. (...) A existat în interbelic o mişcare social-democrată, deşi destul de slabă, au existat nişte scriitori evrei care s-au născut în România şi au emigrat, au existat nişte sculptori ca Brâncuşi care a primit foarte puţină atenţie, mai ales după venirea la putere a comuniştilor. Oamenii ăştia acum se descoperă, dar numai în anumite medii. Şi imaginea care prevalează este cea a unei Românii extrem de naţionaliste care nu se potriveşte, în opinia mea, cu cerinţele şi valorile europene. Şi în cadrul ăsta, o bibliotecă digitală poate să aibă un rol important“, consideră cercetătorul luxemburghez.
Potrivit acestuia, deşi s-a restabilit accesul la digibuc.ro, au rămas problemele de dinainte. Una este legată de menţinerea conexiunii online când sunt mai mulţi cititori online: „dacă sunt mai mulţi utilizatori, platforma nu mai funcţionează, trebuie să o reactivezi de mai multe ori“.
Iniţiatorul pretiţiei insistă că ar trebui continuată digitalizarea volumelor şi documentelor din Biblioteca Metropolitană. „Mă gândesc că în alte ţări există acea mândrie că ai acest lucru, o bază de date digitală“, încheie acesta.
Mai puteţi citi:
Se încarcă comentariile...
