„Marele zid” de la Pata Rât: specialiştii recomandă înconjurarea „muntelui de gunoi” cu piloni din beton pentru a evita distrugerea centurii ocolitoare
0
Realizarea unui zid din piloni care să împiedice alunecarea „muntelui de deşeuri” de la Pata Rât spre centura de ocolire a Clujului şi instalarea unei staţii de epurare pentru a filtra „lacul” de lichid toxic care a ajuns aproape de drum, acestea sunt soluţiile propuse de experţii consultaţi de Consiliul Judeţean pentru rezolvarea crizei de la Pata Rât. Aceştia au determinat şi cauzele dezastrului de la rampa de gunoi.
Expertiza realizată de SC Expert SRL Timişoara a identificat două zone periculoase: Zona 1 - cea unde s-a produs alunecarea de teren şi care se află în apropierea de centura ocolitoare a oraşului. Aici „terenul de sub depozit este plastic curgător sau plastic moale cu structura afectată pe 3-6 metri adâncime”, se arată în expertiză. Specialiştii recomandă montarea unui zid format din piloţi din beton armat între centura de ocolire şi depozitul de deşeuri, pentru a evita distrugerea drumului. Piloţii groşi de 400-600 milimetri, vor fi montaţi la o distanţă de 1-1,5 metri unul de celălalt şi vor avea o înălţime de 1,5 -2 metri la suprafaţa terenului.
Acumularea de levigat de la Pata Rât a ajuns la 4 metri de şosea. FOTO: Istvan Szakats
Zid şi staţie de epurare
Experţii din Timişoara propun ca în exteriorul zidului să fie realizat un dren, care să conducă levigatul spre o staţie de epurare. Investiţia într-o staţie de epurare e necesară, deoarece pârâul în care se scurge levigatul ajunge în râul Someş şi ar putea produce o poluare gravă.
Zona 2 este cea în care continuă scurgerea levigatului cu formare de bălţi şi este mai puţin afectată de alunecarea produsă. Experţii propun realizarea unui zid de 2,5 – 3 metri înălţime, care va fi acoperit de deşeuri. Zidul va fi format din piatră brută peste care se va turna un strat de beton de 30-40 de centimetri grosime. În spatele zidului se va monta de asemenea un dren.
Experţii mai recomandă înlăturarea unei cantităţi importante a „muntelui de deşeuri” şi găsirea unui teren apropiat pentru depozitarea acesteia. De asemenea, aceştia au cerut realizarea unei rigole în zona depozitului temporar de deşeuri unde să se scurgă levigatul, apele pluviale, apele provenite de la stingerea incendiilor – de la începutul anului au avut loc circa 30 de incendii aici.
Din cauza alunecării de teren din zone, deşeurile coboară spre ocolitoare. FOTO: Istvan Szakats.
Cauzele dezatrului de la Pata Rât
În ceea ce priveşte cauzele care au produs alunecarea de teren, experţii arată:
1. Terenul natural de la baza depozitului este în pantă (cca 15-20%) cu risc de alunecare
2. Terenul natural de la baza depozitului este o argilă prăfoasă care, îmbibată cu apă şi levigat se comportă ca un lubrefiant la baza depozitului.
3. Existenţa la baza depozitului a unui strat foarte slab (noroi mâlos argilos) rezultat mai ales din nămolul adus de la Staţia de epurare a municipiului Cluj-Napoca (87.000 de tone), nămol care prin saturare a opus o rezistenţă mică la alunecare şi prin care se presupune că s-a produs alunecarea.
4. Prezenţa unor izvoare subterane temporare sub masa depozitului , lucru care a facilitat menţinerea umidităţii ridicate în masa depozitului. Izvoarele subterane provin din descărcarea freaticului sub presiune care a fost identificat la partea superioară a depozitului, în special spre depozitul nou (RADP).
5. Infiltrarea în depozitul Pata Rât, în lucru, neprotejat încă, a apelor pluviale scurse de pe versantul dintre cele două depozite, în perioada aprilie – mai 2017, când s-a restrâns suprafaţa depozitului şi din depozitul amonte, a format acumulări lichide la marginea depozitului în lucru, care, prin drenare s-a infiltrat sub acesta.
6. Infiltrarea din depozitul vechi a apei şi levigatului provenite de la depozitul nou deschis la partea superioară. Infiltraţiile de apă au fost abundente în perioada de stingere a incendiilor produse din nou, superior.
7. Nivelul ridicat al apei subterane în masa depozitului (până la 3,50 metri faţă de nivelul superior al depozitului). Infiltraţiile de apă produse la depozitul în curs de închidere, din precipitaţii directe a fost semnificativă.
8. Deranjarea structurii naturale a depozitului stabilizat, prin lucrările de restrângere a suprafeţei acestuia (de la 22ha la 18 ha), a facilitat infiltrarea mai uşoară a apei pluviale în depozit, scurgerile exterioare de pe suprafaţa în lucru a acestuia fiind practic nesemnificative.
9. Presiunea geologică suplimentară transmisă în masa depozitului de supraînălţarea produsă prin restrângerea suprafeţei acestuia (materialul rezultat prin restrângerea suprafeşţei depozitului s-a relocat pe cel exisntent), precum şi de pământul depozitat la partea superioarăpnetru formarea stratului de susţinere. Sacrina geologică suplimentară indusă de materialul aşternut la partea superoară, prin relocalre, a indus în masa epozitului saturat cu apă şi nămol presiuni suplimentare care au creat forţe de alunecare suplimentare. Rezultatul a fost despinderea şi alunecarea unei părţi din masa depozitului, formarea unei feţe de desprindere şi deplsasarea în plan a materialului. Prin alunecare s-a şi blocat pârîul Zăpodie, masa alunecată ajungând până la terasamentul drumului.
Citeşte şi
Se încarcă comentariile...
