Proiectul de autonomie al UDMR: Maghiara să se predea şi în şcolile româneşti, Mureşul - capitala regiunii

Proiectul de autonomie al UDMR: Maghiara să se predea şi în şcolile româneşti, Mureşul - capitala regiunii

Liderul UDMR, Kelemen Hunor. FOTO: Remus Florescu

Liderul UDMR, Kelemen Hunor, a prezentat, joi, la Cluj Napoca, proiectul Uniunii privind autonomia Ţinutului Secuiesc. Proiectul de autonomie prevede „o regiune autonomă” formată din judeţele Harghita, Covasna şi Mureş, capitala urmând să fie, în viziunea UDMR, la Târgu-Mureş. Elevii români din regiune studia ca materie obligatorie limba maghiară.

Ştiri pe aceeaşi temă

Kelemen Hunor a anunţat, la Cluj-Napoca, în cadrul unei conferinţe de presă, faptul că proiectul privind autonomia Ţinutului Secuiesc va fi postat integral astăzi, 18 septembrie, pe siteul UDMR. „Proiectul se referă la autonomia regională în cadrul statului român, unitar, indivizibil. Propunem o regiune funcţională formată din trei judeţe - Harghita, Covasna şi Mureş. Idiferent de religie sau de etnie, cetăţenii vor fi egali, nu vor exista discriminări”, a susţinut Kelemen Hunor. 
 
Potrivit proiectului UDMR de autonomie a Ţinutului Secuiesc, regiunea formată din judeţele Harghita, Covasna şi Mureş ar trebui să se constituie „ca o regiune autonomă având personalitate juridică în cadrul statului unitar şi indivizibil România, pe baza principiilor autonomiei locale garantate de Constituţie şi de prezentul statut".
 
Când intră în vigoare? Cât de negociabil este?
 
Kelemen Hunor a susţinut că supune proiectul dezbaterii societăţii româneşti şi nu va condiţiona alianţele politice de poziţia faţă de acest proiect. Întrebat dacă sunt părţi ale proiectului care nu se negociază, Kelemen a precizat: „Negocierile trebuie să se facă cu bună-credinţă. Nu există puncte care să nu potă să fie discutate. Noi ştim că ceea ce ne interesează pe noi este un lucru ce va face ţara mai puternică. Este vorba despre relaţiile de armonie între români şi maghiari şi despre păstrarea identităţii naţionale pentru fiecare comunitate, în cazul nostru - pentru maghiari, şi despre crearea de instituţii pentru realizarea acestui lucru. Asta trebuie să fie cadrul, apoi nuanţele pot fi discutate”.
 
Întrebat despre momentul în care va fi depus proiectul, dar şi dacă există un orizont de timp de implementare a acestuia, liderul UDMR a precizat: „Eu nu spun că acest lucru se va realiza astăzi, mâine sau poimânie.  Dacă vă aduceţi aminte în '90, o plăcuţă bilingvă a provocat un scandal. De atunci, cred că mentalitatea la nivelul societăţii româneşti s-a shimb mult”.
 
50% din taxe rămân la nivel local: „Nu e bine să mergi pentru fiecare bănuţ la Bucureşti” 
 
În ceea ce priveşte felul în care ar trebui gestionat bugetul regiunii autonome propuse de UDMR, Kelemen a explicatt: „Noi am propus să rămână un procent mult mai mare la nivel regional decât e acum. E o propunere valabilă şi pentru alte regiuni, dacă vom trece la o altă structură administrativă, şi mă refer la regiunile administrative. Cosider că e bine, dacă ai atribuţii, să ai şi bani. Nu e bine să mergi pentru fiecare bănuţ la Bucureşti. Propunerea noastră e să rămână la nivel local 50% din taxele colectate şi, în câteva locuri, un procent mai mic. Nu e o chestiune exagerată. Am încercat să fie în concordanţă cu legislaţia fiscală. Acum, legislaţia lasă doar câteva procente la nivel local”.
 
Capitala regiunii, Târgu-Mureş. Regiunea şi judeţele componente au steagurile şi stemele proprii
 
„Capitala regiunii, nu ştiu dacă va rămâne aşa, e posibil să existe modificări, dar noi am propus să fie mai multe oraşe care deţin anumite insituţii. Mureşl va fi capitala regiunii, dar insituţiile ce ţin de fiscalitate vor fi la Miercurea Ciuc, la Odorhei va fi Consiliul Regional, iar la Sfântul Gheorghe vor fi ale instituţii. Prefectura, un alt element important, care reprezintă statul în fiecare localitate, va rămâne în fiecare judeţ. Prefectura judeţului Harghita va exercita atribuţiile la nivel regional”, a susţinut Kelemen.  
 
„În cadrul Regiunii, egalitate în faţa legii va fi garantată tuturor cetăţenilor, indiferent de apartenenţa lor lingvistică sau etnică. Totodată, vor fi garantate particularităţile etnice şi culturale. (…) Fără a prejudicia dispoziţiile privind drapelul României şi stema ţării, regiunea, precum şi judeţele componente au steagurile şi stemele proprii aprobate de consiliul regional, respectiv consiliile judeţene", se arată în documentul propus de UMDR.
 
În acelaşi document se menţionează că avizul judeţului „este obligatoriu pentru concesionarea comunicaţiilor şi a transportului prin liniile care traversează teritoriul judeţului respectiv", fiind obligatoriu şi pentru „lucrările de amenajare a apelor curgătoare şi necurgătoare".

„Fiecare comunitate să poată învăţa în limba maghiară”

„Organele regiunii sunt: Consiliul Regional şi Executivul Regional. Consiliul Regional este compus din 77 de membri aleşi prin vot universal şi direct pe teritoriul Ţinutului Secuiesc. Alegerile se vor desfăşura separat pentru reprezentanţii fiecărei comunităţi naţionale, componenţa consiliului trebuind să corespundă proporţiei acestora pe baza ultimului recensământ. Consiliul regional exercită competenţele normative atribuite regiunii, precum şi alte atribuţii care îi sunt conferite prin Constituţie, prezentul statut şi lege", se mai arată în proiect.

Kelemen Hunor a mai spus, la Cluj: „Noi propunem ca fiecare comunitate să poată învăţa în limba maternă. Se va învăţa limba română, aşa cum se învaţă acum în şcolile cu predare în limba maghiară. Dar propunem şi ca limba maghiară să se predea ca disciplină în şcolile româneşti. Aşa cum e şi în Tirol de Sud. Bilingvismul este o oportunitate, cred că un om, dacă cunoaşte mai multe limbi, e mai valoros”.  

Proiectul de autonomie al UDMR: Statutul Special Al Tinutului Secuiesc Din Romania

Va fi stat în stat? „Este posibilă înfiinţarea unei Poliţii regionale”
 
„Nu va fi stat în stat. Nicio autonomie nu e stat în stat. Prerogativele Consiliului Regional se vor referi la dezvoltarea infrastructurii, la administrarea şcolilor la nivel regional, la sistmule educaţional. Dar, sigur, tot ce înseamnă programa şcolară se va decide la nivel naţional. Pe lângă competenţele judeţelor de acum, Consiliul va avea atribuţii în ceea ce priveşte păstrarea tradiţiilor locale, utilizarea resurselor locale, dezvoltarea economiei, a turismului, competenţe de dezvoltare a microregiunilor, organizarea arhivelor, a instituţiilor culturale la nivel regional. Sunt lucruri care ţin de aspectele vieţii cotidiene. Toate atribuţiile legate de politica externă, de apărare, de securitatea naţională, de serviciile de infomaţii nu pot fi solicitate şi nu pot fi trecute la nivel regional. Poliţia locală rămâne la nivel local şi este posibilă înfiinţarea unei poliţii regionle”, a explicat Kelemen.  
 
Kelemen Hunor despre referendumul din Scoţia: „Nu are nicio legătură prezentarea proiectului nostru privind autonomia cu referendumul din  Scoţia. Nu e nicio asemănare şi dezideratele sunt diferite. Nu trebuie făcută o legătură între cele două evenimente. Dacă facem această legătură, însemnă că nu am îneţes situaţia noastră politică, socială sau suntem răuvoitori”. 
 
De ce acum?
 
„Trebuie să spunem că acest demers, acest proiect de lege, care a apărut deja în presă într-o variantă de lucru, e un act politic, e  un act constituţional, un act legal şi legitim  prin care comunitatea maghiară doreşte să obţină garanţii reale şi efective cu privire la dreptul la păstrarea, dezvoltarea, conservarea şi exprimarea identităţii etnice a cetăţenilor aparţinând comunităţii maghiare”, a spus Kelemen. Întrebat de a ales acum momentul lansării acestui proiect, el a explicat: „Am redactat acest proiect de lege după foarte multe dezbateri, au fost multe proiecte prezenetate în decursul anilor, şi am ales să-l lansăm acum pentru că suntem conţienţi că urmează o perioadă importantă pentru societatea românească. Urmează o dezbatere importantă despre o nouă sau despre amendarea Cosnstituţiei, urmează un proces de regândire a regiunilor de dezvoltare, probabil şi de o regândire a unităţilor administrative a funcţiilor regiunilor administrative. În această noua cosntrucţie propusă de noi trebuie să aisgurăm pentru minoritatea maghiară din România toate elementele insituţionale, legale, costituţionale pentru a păstra identitatea naţională”.  
 
Modelul Tirolului de Sud
 
„Proiectul de lege este o adaptare la cadrul juridic românesc a unui statut din Italia, din Tiroul de Sud. Există 14 modele de autonomie funcţionale în ţările din UE, noi am ales un model ce înseamnă o înţelegere a funcţionării unei regiuni sau a unei subregiuni  în context european, într-o ţară şi o regiune bogate unde trăiesc mai multe minorităţi, care au găsit o formă de convieţuire paşnică şi au cunoscut o dezvoltare economică şi socială fără precendent, după 1972, după ce afost adoptată legea lor. Noi am spus că orice deziderat al comunităţii maghiare – cultural, de autonomie culturală, privind regiunile, poate fi obţinut doar prin dialog cu majoritaratea românească. Noi considerăm că un element foarte important este cooperarea, colaborarea, dialogul, argumente raţionale, trebuie să arătăm că tot ce dorim  e, dincolo de costituţionalitatea şi de legitimitatea demersului, şi în inters românilor. Toate ţările unde există minorităţi ce au cunoscut  o dezvoltare puterniccă au, din Finlanda până în Italia, au rezolvat problema majorităţii şi problema relaţiei între majortate şi minoritate”, a mai spus Kelemen. 
 
 
Prevederile privind justiţia
 
Proiectul prevede înfiinţarea, în regiune, a unei Curţi de Apel cu sediul în Târgu Mureş, prin reorganizarea Curţilor de Apel Târgu Mureş şi Braşov, dar şi un judecător reprezentant în Consiliul Superior al Magistraturii.  Potrivit proiectului UDMR de autonomie a Ţinutului Secuiesc prezentat, joi, de preşedintele Uniunii, Kelemen Hunor, prin această reorganizare competenţa Curţii de Apel Târgu Mureş se extinde şi asupra judeţului Covasna, care nu va mai aparţine de competenţa Curţii de Apel Braşov. "În Ţinutul Secuiesc se înfiinţează o Curte de Apel cu reşedinţa în municipiul Târgu Mureş prin reorganizarea Curţilor de Apel Târgu Mureş şi Braşov. Prin această reorganizare, competenţa Curţii de Apel Târgu Mureş se extinde şi asupra judeţului Covasna, care nu va mai aparţine de competenţa Curţii de Apel Braşov. Numărul magistraţilor aparţinând comunităţilor române şi maghiare de la Curtea de Apel Târgu Mureş, respectiv Tribunalele judeţelor Covasna, Harghita şi Mureş, precum şi a judecătoriilor din aceste judeţe, trebuie să fie în acord cu ponderea acestor comunităţi din teritoriile arondate", se arată în documentul citat. "Preşedinţii sunt numiţi de către preşedintele ţării la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii. Un judecător ales dintre judecătorii aparţinători comunităţii maghiare din regiunea Ţinutul Secuiesc va face parte din Consiliul Superior al Magistraturii şi va participa la judecarea tuturor cauzelor care privesc această regiune. Preşedintele regiunii, prin delegarea de competenţă de către preşedintele ţării, cu respectarea dispoziţiilor legale în vigoare privind organizarea judiciară, va numi, destitui, revoca mediatorii din regiune", se subliniază în proiectul UDMR. De asemenea, proiectul de autonomie a Ţinutului Secuiesc prevede că actele administrative ale instituţiilor şi organelor administraţiei publice cu sediul în regiune, care ating principiile de egalitate dintre cetăţenii aparţinători diferitelor comunităţi naţionale, pot fi contestate în faţa secţiei contenciosului administrativ de pe lângă Curtea de Apel de către Consiliul regional sau cel judeţean.
 
 
 

 

citeste totul despre: