„Un loc la umbră“ („De l`ombre il y a“, Franţa, 2015, regia Nathan Nicholovitch), unul dintre filmele din competiţia TIFF, spune povestea unui travestit care trăieşte într-o Cambodgie încă bântuită de crimele khmerilor roşii. Mirinda (numele „de scenă“) îşi câştigă existenţa din prostituţie, într-o lume mizeră, şi visează la un viitor luminos: strânge bani pentru a-şi face o operaţie estetică de îndepărtare a unor riduri. Mirinda are însă o întâlnire neaşteptată: cunoaşte o fetiţă care fusese vândută de părinţi şi ajunsese pe mâinile unei reţele de prostituţie.

Este momentul în care începe transformarea pentru travestitul Mirinda, o transformare care va schimba şi soarta filmului, o peliculă fragilă ca o echilibristică pe sârmă, riscând mereu să alunece în trivial, dar reuşind să spună până la capăt povestea într-un fel miraculos.

Bărbatul din rolul principal, David D`Ingeo, este actor profesionist, scriitor şi co-scenarist al filmului (am simţit nevoia să spun asta pentru că sunt momente pe tot parcursul filmului în care spectatorul se întreabă, probabil, dacă regizorul nu cumva a găsit acest personaj într-un cartier al prostituatelor şi l-a rugat să joace la el în film). D`Ingeo face un rol uimitor, atât de credibil încât sunt momente în care filmul pare a fi un documentar despre viaţa underground a Phnom Pehn-ului, despre dramele zilnice ale unei lumi invizibile. Filmul mai poate fi văzut joi, la Cinema Victoria, de la ora 15.00. „Un loc la umbră“ a fost ales cel mai bun film la Geneva (2015).

Tot din competiţie face parte şi „Tikkun“ (Israel, 2015, regia Avishai Sivan), povestea unui evreu ultraortodox care are un accident şi ajunge în moarte clinică. După revenirea la viaţă, tânărul este complet schimbat. Filmul alb-negru plin de metafore, reverii religioase şi scene şocante trebuie acceptat ca atare, fără căutarea unui sens adânc, dacă acel sens nu transpare la o primă vedere. Este o incursiune într-o minte tulburată a unui tânăr încă bolnav (sau nu), care merge uneori mână în mână cu Dumnezeu, alteori – mână în mână cu propriile gânduri. Şi mai este un joc pe o tablă enormă de şah, o partidă între a gândi cu înţelepciunea ancestrală a comunităţii vs. a gândi cu propria ta minte. De altfel, aceasta este şi una dintre ultimele replici ale personajului, care, întrebat ce face, spune: „Mă gândesc“. „Tikkun“ mai poate fi văzut miercuri, de la ora 15.00, la Cinema Victoria.

Cei care rămân în continuare la TIFF nu trebuie să rateze: „Două lozuri“ (regia Paul Negoescu, marţi seara, proiecţie la Vlaha), „Câini“ (regia Bogdan Mirică, miercuri seara, Cinema Victoria), scurtmetrajele româneşti (miercuri, Cinema Florin Piersic), „Sieranevada“ (regia Cristi Puiu, joi seara, Casa de Cultură a Studenţilor) şi, desigur, restul peliculelor din cadrul „Zilelor filmului românesc“.

 

CITIŢI ŞI:

Jurnal de TIFF: Spectatorul şi violul

Jurnal de TIFF: Visează şi tu norii