FOTO Cel mai bun antrenor din Liga I a informaticii

Profesorul Constantin Gălăţan, în prima zi de şcoală, la Bistriţa (timp.online.ro)

Profesorul ardelean Constantin Gălăţan coordonează de patru ani, de la Bistriţa, lotul de informatică al României.

Calm, zâmbitor, cu geanta pe umăr, aşa apare profesorul Constantin Gălăţan (47 de ani), în curtea Colegiului Naţional „Liviu Rebreanu" din Bistriţa. Aşa îl văd şi elevii săi, dar şi olimpicii la informatică, atunci când nu ţine online lecţii cu ei. Dacă la Bistriţa toţi îl ştiu drept un profesionist, în ţară este mai puţin cunoscut pentru roadele muncii sale: medaliile olimpicilor români pregătiţi de el.

Cele mai recente, dar şi cea mai mari reuşite ale sale, ca şi coordonator al lotului olimpic de informatică al României, sunt medaliile obţinute de Rareş Buhai - aur absolut la Olimpiada Balcanică din Belgrad 2012,  aur absolut la Olimpiada Internațională din Yakuția, tot 2012.

„A avut o ascensiune fulminantă în elita olimpicilor din România. Am certitudinea că, încă trei ani, cât va mai fi elev, ne va mai aduce multe bucurii, mai ales că nu și-a atins maximul valoric", crede Gălăţan despre liceanul Rareş Buhai, despre a cărui evoluţie nu era străin nici înainte de a-l pregăti. Soţia sa i-a fost profesoară la catedră lui Rareş în perioada gimnaziului.

În prima linie

Constantin Gălăţan este profesor de informatică în Bistriţa, un orăşel din nordul ţării, mic şi cochet, care mai păstrează încă izul de burg săsesc. Din Bistriţa, de patru ani, lucrează cu cele mai iscusite minţi din ţară, cu acei tineri care, an de an, câştigă medalii la competiţiile internaţionale de informatică şi admiraţia tuturor. Asta însă după sute de ore petrecute în faţa calculatorului şi mii de probleme rezolvate.

Imagini din prima zi de şcoală, cu profesorul Constantin Gălăţan şi olimpicul pregătit de el, Rareş Buhai

Constantin Gălăţan este coordonatorul lotului naţional de informatică, de juniori şi seniori, din 2008, însă din 2005 participă la pregătirea acestora. „Copiii care obțin performanțe la olimpiadele de informatică o fac cu prețul unor mari eforturi. Este vorba de multe de ore în fața calculatorului și de sute, mii de probleme dificile, care trebuie rezolvate", explică Gălăţan.

Profesorul consideră că e greu pentru un copil să-și găsească motivația de a munci atât de mult și, de aceea, rolul unui profesor-antrenor este „să fie alături de copil, la bine și la rău, cu pregătirea, cu experiența și cu sufletul său. Să facă orice îi stă în putință pentru a-i menține atitudinea pozitivă, benefică studiului", explică Gălăţan.

Fără reproşuri

Bistriţeanul crede că elevii care muncesc mult nu trebuie să simtă că se așteaptă din partea lor o anumită performanță, fiindcă vor percepe acest lucru ca o apăsare suplimentară. Şi, sub nicio formă, nu trebuie să li se reproșeze nimic în cazul în care nu reușesc.

„Am văzut profesori făcând asemenea greșeli pedagogice și trebuie să vă spun că acestea trebuie evitate. După un eșec, copilul poate fi cu moralul la pământ şi are nevoie de încurajare, nu de reproșuri", mai afirmă profesorul.

Regretă însă că aceştia tineri dotaţi nu-şi pot dezvolta competenţele în ţară. Nu pentru că nu ar fi universităţi foarte bune, ci pentru că situaţia economică a României nu le oferă şansa aceasta.

Casetă:

Dacă ar avea 18 ani

Constantin Gălăţan spune că i-ar fi greu să-şi dea seama ce ar face dacă ar fi un olimpic curtat de universităţi de prestigiu din străinătate. Recunoaşte că ar pleca şi el cu gândul să studieze în SUA sau Anglia, dar şi să-şi facă o carieră. „Cu experiența și cu banii câştigaţi acolo, m-aş întoarce în România să încerc să pun în mișcare propria firma software. Știu că în felul acesta gândesc destui tineri", mărturiseşte coordonatorul lotului olimpic de informatică.