FOTO Cea mai „deşteaptă“ casă din România aparţine unui jurnalist. Este  controlată prin telefon, produce căldură, dar şi „benzină“ pentru maşină

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Jurnalistul şi-a dorit o casă super-tehnologizată şi fără facturi lunare. FOTO: George Buhnici
Jurnalistul şi-a dorit o casă super-tehnologizată şi fără facturi lunare. FOTO: George Buhnici

Dintre cele nouă case pasive premium care există în lume una a fost construită în România, în apropiere de Bucureşti, şi este visul devenit realitate al jurnalistului George Buhnici de la Pro TV. „Weekend Adevărul“ vă povesteşte cum a fost construită, cât costă şi cum este să trăieşti în casa super-tehnologizată, care-şi produce singură energia necesară.

GALERIE FOTO

„Suntem generaţia care fuge din oraşele aglomerate spre suburbii. După sute de ore în căutarea unei case noi, mi-am dat seama că am trei opţiuni în bugetul unui român de condiţie medie: ceva nou dar de slabă calitate, ceva vechi ori o casă nouă, construită de mine de la zero“, explică jurnalistul George Buhnici cum a luat naştere proiectul #casabuhnici. 
 

Prezentatorul emisiunii „I like IT“ nu s-a mulţumit cu o casă obişnuită, ci a dorit ca aceasta să fie: smart (controlabilă de la distanţă şi cu inovaţii de ultimă oră), eficientă energetic (o locuinţă fără facturi lunare), materiale sustenabile (echipamentele şi materialele au o energie înglobată mică şi sunt prietenoase cu mediul), sigură (structura din lemn este mai solidă decât una din blocuri ceramice şi stâlpi de beton şi mult mai eficientă la toate capitolele), confortabilă (temperatură, umiditate, nivelul de oxigen, CO2, iluminat natural optime) şi automatizată (sistemul inteligent de automatizare îţi permite să controlezi şi să monitorizezi casa de la distanţă). O astfel de casă poţi să ai numai dacă ţi-o construieşti singur. Şi este exact ceea ce a făcut George Buhnici alături de colaboratorii săi, arhitecţi, ingineri şi constructori care au contribuit fiecare la ambiţiosul proiect. 
 

Visul familiei Buhnici s-a împlinit în ajunul Anului Nou, iar anul acesta în luna februarie casa a primit certificatul de „Casă pasivă premium“, prima din România şi din Estul Europei respectiv a 9-a astfel de casă din lume. Construcţia se află în satul Tămaşi, din comuna Corbeanca, la circa 20 de kilometri de Bucureşti. 

casa buhnici goerge buhnici cluj. foto arhivă personală/george buhnici

Marius Şoflete, inginerul clujean care a supervizat construirea casei Buhnici. FOTO: Revista Întârziată

 

Clujeanul care ştie secretele Casei Buhnici

Despre „secretele“ Casei Buhnici am vorbit cu inginerul structurist Marius Şoflete cel care a proiectat structura casei şi s-a implicat în toate etapele de realizare a acesteia, de la concept şi proiectare, la  alegerea materialelor de construcţie, estimarea consumului energetic şi până la supervizarea fiecărei faze importante de construire.

Clujeanul, unul dintre puţinii proiectanţi certificaţi de case pasive din România, a realizat şi testele finale, care au atestat că s-au respectat standardele Institutului Internaţional al Caselor Pasive din Germania  (Passivhaus Institut). De asemenea, Marius Şoflete a fost primul care a „testat“ casa complet funcţională, el petrecându-şi noaptea aici cu câteva zile înainte ca familia Buhnici să se mute. 
 

Satisfacţia cea mai mare a clujeanului, care este unul dintre pionierii caselor eficiente energetic din România, a fost primirea certificatului „Casă Pasivă Premium“ din mâna profesorului Wolfgang Feist, iniţiatorul conceptului de casă pasivă, în cadrul celei de a 22-a ediţii a Conferinţei Internaţionale care a avut loc pe 9 şi 10 martie la Munchen. 

„Fiind un proiect atât de special cu impact foarte mare în media -  am avut zeci de milioane de vizualizări la toate videoclipurile  despre construcţia casei Buhnici ‒ am primit certificatul de la însuşi Wolfgang Feist, omul care în urmă cu 25 de ani a construit prima casă pasivă din lume şi care a fost fondatorul Institutului Casei Pasive din Darmstadt“, spune Şoflete. 
 

Institutul Internaţional al Caselor Pasive din Germania a conceput cele mai riguroase şi singurele standarde de construcţie cuantificabile din lume privind eficienţa energetică a clădirilor. Mai simplu spus „o casă pasivă consumă cu 90% mai puţină energie pentru încălzire decât clădirile existente şi cu 75% mai puţină energie decât o construcţie nouă“, explică specialiştii germani. Institutul emite un certificat de casă pasivă pentru fiecare construcţie care îndeplineşte criteriile stabilite, după ce sunt realizate teste riguroase, în acest moment în lume fiind 4.289 de astfel de clădiri, dintre care doar nouă au standarul „casă pasivă premium“. 

Execuţia fundaţiilor a început anul trecut la final de mai şi pe 18 decembrie am fost primul locuitor al casei, am dormit o noapte în locuinţă. Asta în contextul în care există foarte multe instalaţii pentru că interiorul este automatizată integral.

Marius Şoflete, inginer structurist

Casă pasivă premium – cele 5 principii

Institutul Casei Pasive acordă trei tipuri de certificate pentru locuinţele eficiente energetic, standardul „casă pasivă premium“ fiind cel mai greu de atins. „O astfel de casă are cel mai mic nivel de consum energetic posibil în raport cu tot ceea ce se poate construi astăzi în lume: consumul este de 15 kilowaţi/oră pe metru pătrat pe an pe suprafaţa utilă pentru încălzire şi răcire. Casa are 170 de metri pătraţi utili, ceea ce înseamnă că dacă încălzirea s-ar face, de exemplu, cu petrol s-ar folosi 250 de litri pe an, în timp ce pentru o casă normală am avea nevoie de 3.500 de litri“, explică el.   
 

Primul lucru care este avut în vedere pentru obţinerea unei case pasive este reducerea drastică a consumului de energie. „Aceasta se face din proiectare şi din execuţie prin respectarea celor 5 principii fundamentale ale caselor pasive, provenite din fizica fundamentală aplicată pe construcţii“, precizează inginerul. Primul principiu se referă la termoizolaţie. „Termoizolaţia trebuie să acopere toate elementele de construcţie, nu doar pereţii, ci şi acoperişul, fundaţia, balcoanele. Putem face comparaţia cu îmbrăcămintea pentru schi: pantaloni groşi, geacă, şapcă, fular, clăpari în picioare. Insist asupra acestui ultim aspect, deoarece la construcţiile de la noi, din inerţie, nu se izolează fundaţiile în ideea greşită că «ţine şi pământul cald», ei bine nu ţine suficient, la fel cum nu mergem la schi în sandale“, explică inginerul. 

casa buhnici goerge buhnici cluj. foto arhivă personală/george buhnici

Energia este produsă de 70 de panouri fotovoltaice puse pe acoperiş şi pe un foişor, care produc 18 kw. FOTO: Arhivă personală/George Buhnici

Al doilea principiu se referă la eliminarea punţilor termice: „Una dintre cele mai des întâlnite punţi termice este balconul care rămâne neizolat şi rupe termoizolaţia. E ca şi cum aş merge la schi fără fular la gât“. 


Al treilea principiu esenţial este etanşeitatea la aer: „Aici există o serie de mituri, conform cărora «dacă faci casa etanşă la aer, devine ca o pungă, casa nu mai respiră». Etanşeitatea la aer e cu totul diferită de ceea ce înseamnă respirabilitatea casei. Dacă am compara cu corpul uman, respiraţia nu se face prin piele, ci pe nas şi pe gură, adică printr-un sistem de admisie şi evacuare a aerului. Noi prin piele transpirăm, adică lăsăm umiditatea să iasă. O casă etanşă la aer permite umezelii să iasă în continuare prin pereţi“, explică inginerul. 

O casă care nu este etanşă la aer este ca un costum de schi care are 3-4 găuri prin care iese căldura, explică inginerul. Astfel, pierderea aerului prin pereţii casei înseamnă pierderea banilor pe care i-am cheltuit pentru încălzirea acelui aer. „Cel mai mult aer se pierde prin ferestrele vechi, care din cauză că s-au deformat nu mai sunt etanşe. Mult aer se pierde şi la ferestrele moderne care sunt montate doar cu spumă poliuretanică. Această spumă este ca un burete de vase, care lasă aerul să treacă. Apoi, aer se mai pierde pe la străpungerile de instalaţii: apă, canalizare, gaz, electrice sau prin găurile lăsate din neglijenţă în timpul realizării construcţiei. Aer se mai pierde la casele care au pod din lemn la mansardă care nu este izolat“, detaliază Şoflete. 

Recuperare de căldură în toiul iernii

Principiul cu numărul patru se referă la folosirea unui sistem de ventilaţie cu recuperare de căldură: „Dacă am făcut casa etanşă  avem nevoie de un sistem de ventilaţie cu recuperare de căldură inspirat din fagurii de albine. Astfel, aerul viciat şi cald pe care-l scot din casă încălzeşte ţevile de evacuare. Pe de altă parte, aerul rece şi curat de afară este preîncălzit când trece printr-un set de ţevi tangente. În acest mod recuperatorul de căldură introduce aer preîncălzit în casă, ceea ce înseamnă o economie importantă“. La ventilarea prin deschiderea geamurilor necesarul de căldură pentru încălzirea aerului rece de afară este mai mare dacă aerul de afară are minus 10 grade Celsius şi în casă sunt plus 20 de grade, deci trebuie folosită energie pentru o diferenţă de 30 de grade Celsius.  
 

„Fiecare persoană are nevoie de 30 de metri cubi de aer proaspăt pe oră pentru a avea suficient oxigen necesar unei respiraţii normale. Asta înseamnă că într-o casă de patru persoane, în fiecare oră avem nevoie de 120 de metri cubi de aer proaspăt. Iarna la minus 10 grade asta ar însemna că centrala ar merge nonstop. Sistemul cu recuperare de căldură aduce aerul de afară la plus 12-13 grade Celsius, de unde ne rămân 5-7 grade de încălzit“, mai arată specialistul.  
 

Cel de-al cincilea principiu se referă la orientarea ferestrelor după soare: „Dacă orientăm foarte bine ferestrele spre sud sau sud-est/sud-vest prin efectul de seră creat prin ele, se câştigă căldură naturală în casă, pentru că inclusiv iarna razele solare au radiaţie termică. Dacă în casă intră aer preîncălzit la plus 13 grade Celsius de sistemul de ventilaţie, soarele îl mai încălzeşte până la 18 grade, eu mai am nevoie ca centrala termică să-l mai încălzească doar câteva grade până la temperatura optimă“. La multe case pasive nu este nevoie de sistem de încălzire pentru a obţine o temperatură de 20 de grade Celsius, precizează Marius Şoflete. 

Termoizolaţia trebuie să acopere toate elementele de construcţie, nu doar pereţii, ci şi acoperişul, fundaţia, balcoanele. Putem face comparaţia cu îmbrăcămintea pentru schi: pantaloni groşi, geacă, şapcă, fular, clăpari în picioare. Insist asupra acestui ultim aspect, deoarece la construcţiile de la noi, din inerţie, nu se izolează fundaţiile în ideea greşită că «ţine şi pământul cald», ei bine nu ţine suficient, la fel cum nu mergem la schi în sandale“.

Marius Şoflete, inginer structurist

casa buhnici goerge buhnici cluj. foto arhivă personală/george buhnici

Singura parte din casă la care s-a folosit beton este fundaţia. În rest, casa este construită din lemn. FOTO: Arhiva personală/George Buhnici

 

Fundaţia de beton a fost izolată cu pietriş din spumă de sticlă expandată 

Pe lângă respectarea acestor principii generale, Casa Buhnici are o serie de caracteristici speciale, pe care ni le-a dezvăluit Şoflete. „Singura parte a clădirii la care s-a folosit beton este fundaţia. În rest, întreaga structură este realizată din CLT ‒ panouri din lemn lamelar încleiat pe două direcţii“, explică inginerul. Nici cărămizi nu veţi găsi la Casa Buhnici. Bucăţile de lemn au venit tăiate exact conform proiectului, astfel încât constructorii au montat casa în numai cinci zile în sistem lego. Uitaţi de povestea celor trei purceluşi, în care casa din lemn este distrusă dintr-o suflare de lupul cel rău. „Deşi lemnul folosit este de patru ori mai uşor decât o structură clasică din beton şi cărămidă , structura din lemn e de două ori mai rezistentă la cutremure, zona unde este construită casa fiind cu risc seismic“, a precizat inginerul. Singurul loc unde s-a folosit beton la casă a fost fundaţia, însă şi acolo s-a utilizat o treime din cantitatea care se foloseşte normal: „sub fundaţie am pus un strat de 40 de centimetri de pietriş din spumă de sticlă expandată, care este un material termoizolant foarte rezistent provenit din reciclarea sticlei“. 

Fundaţiile casei au fost făcute în două săptămâni, structura de lemn a fost montată într-o săptămână, iar la nivel de finisaj casa a fost terminată în 7 luni de când a intrat excavatorul pe şantier. „Execuţia fundaţiilor a început la final de mai şi pe 18 decembrie am fost primul locuitor al casei, am dormit o noapte în locuinţă. Asta în contextul în care există foarte multe instalaţii pentru că toată partea de interior este automatizată integral“, povesteşte Şoflete.  

Îşi produce singură energie, plus „benzină“ pentru maşină

Fiind realizată conform standardului de casă pasivă premium, energia este produsă de 70 de panouri fotovoltaice puse pe acoperiş şi pe un foişor, care produc 18 kw. Ce se întâmplă cu surplusul de energie? „Va fi folosit la maşina electrică pe care George o va avea în curând. Astfel, pe lângă faptul că este o casă 100% independentă energetic, surplusul de energie este folosit pentru alimentarea maşinii“, detaliază clujeanul. Panourile fotovoltaice produc energie şi iarna. Vara când cantitatea de energie va fi şi mai mare, surplusul va fi vândut în sistemul energetic din zonă pe sistemul buy back. 
 

De asemenea, a fost instalată o pompă de căldură sol-apă cu trei puţuri la 90 de metri adâncime la care este conectat un sistem de încălzire în pardoseală. Nu veţi găsi, de asemenea, aer condiţionat în Casa Buhnici. Răcirea se face cu ajutorul unor panouri radiante montate pe pereţi, care sunt similare cu plăcile de gips-carton, doar că sunt traversate de ţevi prin care circulă apă rece. Astfel, aerul fierbinte al verii intră în contact cu pereţii reci şi temperatura se echilibrează. 

casa buhnici goerge buhnici cluj. foto arhivă personală/george buhnici

Oglinda din baie se conectează la telefonul mobil şi poate să „cânte” melodiile preferate. FOTO: Zada Arhitecture

 

Cât de scumpe sunt jucăriile oamenilor mari

„Diferenţa dintre jucăriile copiilor şi cele ale oamenilor mari stă în preţ“, spune, zâmbind, inginerul Marius Şoflete când discutăm despre tehnologiile de ultimă oră folosite la casa buhnici. „Toată casa este automatizată şi poate fi controlată de pe telefon: vorbim despre lumini, aparate electrocasnice, sistem de ventilaţie, instalaţii electrice. Cinci senzori meteo, patru în casă şi unul în exterior, monitorizează permanent temperatura, umiditatea, dioxidul de carbon“, detaliază inginerul. De asemenea, casa este înţesată cu tot felul de instalaţii high-tech precum: oglinzile smart de la baie care se conectează cu muzica de la telefon şi dau lumină ambientală în funcţie de programare; rulourile se coboară şi se ridică automat în funcţie de poziţia soarelui; la intrare a fost montat un cititor de amprente; mobila în bucătărie e dotată cu senzori, astfel încât dacă o atingi aceasta este se iluminează; s-a renunţat la clasicul aspirator pentru un sistem de aspirare centralizat ‒ în toată casa sunt prize unde se cuplează furtunul, iar aerul cu impurităţi este vărsat într-un spaţiul tehnic şi filtrat acolo;  pentru proiectarea livingului s-au făcut studii de acustică pentru că există un sistem de sonorizare complex; televizorul este cuplat cu sistemul de iluminat din casă, iar în momentul în care rulează un film luminile se adaptează după culorile din peliculă. 
 

„În schimb, la nivel de amenajare interioară aş putea spune că s-a ales un stil minimalist. Partea mai inedită este integrarea în decor a unor grinzi din stejar foarte vechi. Casa are 170 de metri pătraţi utili: un living, bucătărie, două dormitoare, un birou, 3 băi şi un dresing. Totul a fost dimensionat pentru 3 persoane“, explică Şoflete.  

casa buhnici goerge buhnici cluj. foto arhivă personală/george buhnici

Cinci senzori meteo, patru în casă şi unul în exterior, monitorizează permanent temperatura, umiditatea, dioxidul de carbon. FOTO: Zada Arhitecture

 

Investiţia se amortizează în 10 ani

„Construită în sistem clasic, cu materiale uzuale pe piaţă, în care doar tâmplăriile trebuie să fie cele mai bune şi se adaugă preţul recuperatorului de căldură, o casă pasivă la semifinisat poate ieşi la 550-600 euro/metru pătrat suprafaţă desfăşurată. Preţul casei Buhnici a urcat la 1.500 – 1.700 de euro pe metru pătrat din cauza sistemului de fotovoltaice, a părţii de automatizare şi de instalaţii super-tehnologizate. Gândiţi-vă că un singur corp de iluminat programabil costă de la 60 de euro şi au fost folosite zeci de corpuri de iluminat“, explică Marius Şoflete. El a precizat că s-au folosit, acolo unde a fost posibil, materialele de construcţie româneşti. În cost nu a fost inclus preţul terenului.  


„La o casă pasivă costurile se amortizează între 7 şi 15 ani, de la simplu la dublu, dar depind destul de mult de cât de mare este casa.  În medie, după 10 ani investiţia iniţială îţi este amortizată, dar costurile cu energia rămân reduse cu peste 70% din cât ai fi plătit în mod normal. Este adevărat că încă la noi gazul este cea mai ieftină şi accesibilă sursă de încălzire, dar preţul va creşte continuu. În plus, există dependenţa faţă de un sistem de distribuţie. Într-o casă pasivă consumul energetic este atât de mic încât sursele alternative de încălzire ‒ precum pompele de căldură sunt rentabile atât tehnic cât şi economic şi singura dependenţă energetică este cea legată de curent, pe care de fapt poţi ajunge să ţi-l produci şi singur“, detaliază inginerul clujean.

El subliniază că pe lângă consumul redus de energie o astfel de casă are şi ceva în plus: „Componenta de confort ‒ într-o casă pasivă nu există iarna efectul de radiaţie rece a suprafeţelor din interiorul casei, aerul este permanent proaspăt fără să existe senzaţia de aer rece sau de curenţi de aer, nu sunt probleme de umiditate excesivă ce produce condens şi mucegai, temperatura este constantă, climatul interior este plăcut. Cum putem oare cuantifica financiar confortul pe care ni-l dorim?“.

Fondator al biroului de Inginerie creativă

Marius Şoflete este membru fondator al biroului de proiectare Inginerie Creativă. A absolvit Facultatea de Construcţii din cadrul UTCB în anul 2010 şi masterul în Inginerie Structurală în anul 2012, perioadă în care a fost membru al echipei PRISPA (2011-2012), prima echipa a României participantă la Concursul Internaţional de Arhitectură şi Tehnologie Solară - Solar Decathlon Europe 2012. Este proiectant certificat de Case Pasive din anul 2014, fiind specializat în construcţii din lemn şi proiectare şi execuţie de case pasive. În ultimii ani a realizat primele case pasive certificate de PassivHaus Institut Darmstadt în România, dar şi o serie de proiecte inovative, de la diverse structuri experimentale din lemn precum un bloc din lemn şi un refugiu montan ridicat cu elicopterul, la case din baloţi de paie şi case independente energetic. Alături de proiecte, mai susţine cursuri de proiectare de structuri din lemn şi case pasive în cadrul Ordinului Arhitecţilor din România.

casa buhnici goerge buhnici cluj. foto arhivă personală/george buhnici

„Ariana, la cinci ani, ştie deja butoanele din casă şi se bucură în fiecare zi că poate alerga prin casă ori prin grădină. Asta e tot ce ne-am dorit”, spune George. FOTO: George Buhnici

George Buhnici: „Oraşele administrate prost, ne împing să locuim în suburbii“

„Weekend Adevărul“ l-a întrebat pe jurnalistul George Buhnici cum este viaţa într-o astfel de casă pasivă super-tehnologizată şi bine-înţeles cât plăteşte pentru utilităţi. 

„Weekend Adevărul“: Spune-ne trei elemente esenţiale care fac diferenţa în ceea ce priveşte confortul personal între Casa Buhnici  şi casa în care trăia familia Buhnici până la finalul anului trecut? 

George Buhnici: Aer curat, lumină, natură. Am ales să construim #casabuhnici după destui ani în centrul Bucureştiului. Ne dorim să trăim mai confortabil şi mai sănătos timpul liber, al meu şi al familiei mele. În oraş, ne lipsea lumina soarelui care ajungea cu porţii mici în apartamentul nostru, iar aerul era mereu poluat de bulevardul aglomerat. Să deschidem ferestrele însemna să aducem în casă fie praf şi noxe, fie mirosul greu al curţii blocului unde vecinii cresc pisici şi porumbei, dar uită să şi cureţe după animalele pe care le iubesc. Ieşirile afară însemnau drumuri până în părculeţe mici dintre blocuri sau Cişmigiul pe care îl iubim, dar este mizerabil. Trăim în oraşe administrate prost şi asta împinge generaţia noastră să caute confortul în suburbii. 

„Weekend Adevărul“: Care sunt cheltuielile cu utilităţile la Casa Buhnici, să zicem pe luna ianuarie 2018? 

60 de lei costă toată electricitatea consumată pentru încălzire, apă caldă, ventilaţie continuă, iluminat… şi tot ce mai avem prin casă, adică destule gadgeturi conectate la curent şi internet. Încă 40 de lei am dat pe apă şi canalizare pentru că apa din reţeaua publică este foarte bună. Şi cam atât. 

„Weekend Adevărul“: Ce le răspundeţi celor care susţin că „trebuie să fii bogat ca să-ţi permiţi o casă pasivă“? 

Suntem prea săraci să mai construim case „ieftine“. Nu cred că trebuie să facem toţi case pasive, dar ar trebui să ţintim pragurile de eficienţă şi etanşeitate ale unei case pasive. Dacă aş fi construit fără să ţintim certificarea, tot aş fi izolat casa pentru a încălzi mai ieftin pe termen lung, aş fi folosit o pompă de căldură pentru răcire şi aş fi instalat ferestre mari dar eficiente. Nu trebuie să ne transformăm proiectele în gadget-uri ca mine, dar cred că în viitor casele trebuie să devină inteligente şi sustenabile, să îşi producă energia necesară, să fie conectate şi să înveţe să se lase folosite în folosul familiilor care le locuiesc. Am gadgetizat telefoanele şi maşinile, iar acum e rândul caselor care pot şi trebuie să devină active în folosul nostru. #casabuhnici produce energie, se încălzeşte de la soare şi din pământ, recuperează apa de ploaie, dar rămâne un cămin prietenos, în care se trăieşte uşor şi frumos. Ariana, la cinci ani, ştie deja butoanele din casă şi se bucură în fiecare zi că poate alerga prin casă ori prin grădină. Asta e tot ce ne-am dorit.

Citeşte şi

Cum arată şi cât costă casele viitorului din România. Cât plăteşti în plus pentru a reduce cu 85% costurile cu încălzirea

FOTO Vrei să plăteşti mai puţin la întreţinere? Casa economică, secretul descoperit de un om de afaceri român

Cluj-Napoca



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite