Fabrica clujeană Ursus, unde se producea berea îndrăgită în toată ţara, se transformă în complex imobiliar
0Fabrica de bere „Ursus“, unul dintre simbolurile oraşului, şi-a închis porţile în 2010, la câţiva ani după ce a fost cumpărată de un gigant mondial SAB Miller. Compania a demolat clădirile şi a vândut terenul ginerelui lui Ioan Rus, care va construi aici locuinţe şi birouri.
Bazele fabricii Ursus au fost puse din 1878 şi în deceniile ce au urmat la Cluj s-a aflat unul dintre cei mai importanţi producători de bere din ţară până în 2010, când proprietarul, compania SABMiller, a decis oprirea producţiei şi transferarea acesteia la Buzău şi Braşov sau Timişoara. La trei ani de la închiderea producţiei, fabrica a fost demolată şi cazanele uriaşe de bere au fost mutate. Anul acesta, terenul de circa un hectar a fost vândut unui om de afaceri local, Vasile Puşcaş, ginerele lui Ioan Rus. Pe teren a fost obţinut un certificat de urbanism în act se arată că în zonă se poate construi unui ansamblu mixt, rezidenţial, de comerţ şi servicii. Ansamblul este împărţit în 4 imobile dintre care cel mai înalt are 10 etaje. De asemenea, se pot ridica două clădiri de 8 şi 6 etaje, plus un imobil cu subsol, demisol şi parter.
Tradiţie din secolul XIII-lea
Tradiţia fabricării berii în Cluj îşi are rădăcinile, însă, cu mult timp înainte. E legată de mica unitate de producţie de bere din secolul XIII, care aparţinea saşilor, potrivit istoricului Gheorghe Bodea. „Era o tradiţie. Acolo (pa amplasamentul actualei fabrici – n.r.) se fabrica bere încă din secolul XIII, de către saşii din Cetate“, a povestit istoricul. Prima fabrică, în sensul modern al cuvântului, de bere a fost fondată în acelaşi loc în 1878. „A fost o investiţie transilvăneană de mare efect. Aveau legături directe cu firme din Germania. De aici vine şi sigla cu ursul, dintr-unul din brandurile vechi, germane“, a adăugat Bodea. El consideră că în perioada interbelică, producerea berii Ursus era cea mai prolifică industrie din Cluj, iar în 1948 a devenit simbol, primind denumirea
„Fabrica de Bere «Înainte» - Cluj“.
Bazele se pun în 1878
1878 este anul în care se pun bazele unei fabrici de bere în adevăratul sens al cuvântului. Ultimul arendaş al fabricii a fost un braşovean, Czell Friedrich, care la începutul secolului XX a cumpărat-o, dezvoltând apoi fabrica. Între anii 1909 - 1912 s-au construit clădirea principală cu secţiile de fermentare, pivniţele, secţiile de umplere a sticlelor şi butoaielor, clădirile secţiei de maşini şi ale celei de fierbere, precum şi birouri sau locuinţe.
Fabrica de bere Ursus înfiinţată în 1928
După modernizare, Fabrica de bere a funcţionat sub denumirea "Fabrica de bere Czell". În clădirea din Cluj se producea numai bere, malţul necesar fiind primit de la o altă unitate aparţinând concernului "Dr. Wilhelm Czell" din Braşov, din care făcea parte şi fabrica. Conform istoricului Octavian Buzea, în anul 1927 s-a înfiinţat firma "URSUS" Fabrica de Bere S.A. care şi-ar fi început activitatea sub acest nume începând cu 1 ianuarie 1928. În 1928 a început o noua filă din istoria berii URSUS, odată cu înfiinţarea firmei "URSUS" Fabrica de Bere S.A. în Mănăştur. Aici, Czell Friedrich a dezvoltat o fabrică modernă, cu utilaje noi, care producea bere de cea mai bună calitate. După 1929 concernul "Dr. Wilhelm Czell" a vândut acţiunile sale către Fabrică de Bere din Turda, cu care a fuzionat. În 11 iunie 1948, Fabrica de bere URSUS din Cluj şi secţia ei producătoare de malţ din Turda (care a revenit în cadrul fabricii clujene încă din anul 1945) au fost naţionalizate. Ajunsă în proprietatea statului, fabrica a fost organizată sub numele de Întreprinderea "Înainte", cu principal domeniu de activitate fabricarea berii. Naţionalizarea fabricii de bere din Cluj, împreună cu secţia ei producătoare de malţ din Turda, începând cu 11 iunie 1948 nu a reprezentat un obstacol. Întreprinderea "Înainte", aşa cum a fost numită Fabrica URSUS Cluj, s-a dezvoltat, din 1951 intrând în componenţa sa "Clujeanul", fabrică de spirt şi oţet, "Gherla", fabrică de spirt, şi secţiile de malţ din Turda şi Bistriţa.
Prima bere pasteurizată din România
În 1958, datorită perfecţionării liniilor de producţie, a început fabricarea primei beri pasteurizate din România. Drumul a fost deschis, iar berea de la Cluj a devenit un reper. Fiind prima companie privatizată prin ofertă publică după 1989, Fabrica a continuat tradiţia fabricării berii locale, dar a început să distribuie URSUS şi în zonele din jurul Clujului, în Bucureşti şi Constanţa. După Revoluţie, berea Ursus a devenit una dintre cele mai consumate din ţară. Asta până în 2010, când proprietarul, compania SABMiller, a decis oprirea producţiei.
De ce a fost închisă
În 2006, fabrica a fost preluată de SAB Miller, care a decis peste numai 4 ani stoparea producţie. Au fost concediate aproximativ 150 de persoane. „Dezafectarea producţiei industriale la fabrica de bere din Cluj a început în urmă cu peste 2 ani din cauza lipsei de flexibilitate a locaţiei fabricii. Fiind o unitate de producţie în interiorul oraşului, aceasta avea oportunităţi limitate de dezvoltare şi costuri de operare mai mari, dificil de susţinut în contextul scăderii pieţei de bere din România din acel moment “, a spus, în 2010, Diana Klusch, corporate affairs director al Ursus Breweries.De asemenea, s-a invocat scădera vânzărilor Ursus cu 11%.
Ursus, brand care înainte de criză avea vânzări anuale de 1,4 milioane de hectolitri, adică 10% din piaţa de bere, majoritatea producţiei provenind de la fabrica din Cluj, a ajuns să fie produs acum la Timişoara, Braşov şi Buzău la 500 km de Cluj. Unii analişti economici au susţinut că de fapt pentru SAB Miller era mult mai rentabil să valorifice terenul aflat aproape de centrul oraşului, decât să continue producţia de bere.
Citeşte şi
Bătrânul Urs(us) părăseşte Clujul. "E ca şi cum BMW ar pleca din Bavaria"
Se încarcă comentariile...
